In prima varianta a proiectului de lege pentru organizarea si functionarea SRI, propus de CSAT, se stipula ca institutia vegheaza la stabilitatea si echilibrul politic si ca ofiterii de informatii au dreptul sa intocmeasca acte preliminare de cercetare penala . Aceste prevederi au fost scoase din proiectul facut public ieri.
Intre 20 si 100 de ani de secrete
Noua varianta a pastrat prevederea potrivit careia Serviciul poate face afaceri si la vedere, nu doar acoperit. La articolul 18, SRI i se da dreptul sa infiinteze, cu aprobarea autoritatii constitutionale competente, unitati, subunitati, formatiuni, persoane juridice si alte structuri organizatorice interne, inclusiv acoperite, precum si sa desfasoare activitatile pentru care au fost constituite.
Termenul in care informatiile care tin de siguranta nationala pot deveni publice a fost si el schimbat de la 100 de ani la un interval cuprins intre 20 si 100 de ani, in functie de nivelul de clasificare.
Protectie maxima pentru securisti
In vechea versiune a proiectului era stabilit ca ofiterii de informatii nu raspund sub nici o forma daca prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu au cauzat vatamari unor persoane ori au adus prejudicii patrimoniului acestora. Alineatul respectiv a fost inlaturat din textul de lege. Insa proiectul de lege privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii lasa loc la multe interpretari.
La articolul 33 al acestuia se spune ca ofiterii de informatii, in situatii exceptionale, pot folosi bunuri si spatii publice si private, evitind ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale si ca eventualele prejudicii vor fi despagubite de Serviciu.
In plus, ofiterii beneficiaza de protectie in conditiile legii si nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati, fara avizul prealabil al conducatorului Serviciului de Informatii.
Avantajele agentilor
Angajatii serviciilor secrete beneficiaza si de avantaje materiale substantiale. Ca si magistratii, ori politistii, ofiterii de informatii isi pot cumpara locuintele de serviciu. La pensionare, ei primesc o suma egala cu un salariu lunar net pentru fiecare an de munca, au asigurare de viata , de sanatate si pentru bunuri achitate de la buget si sint ajutati sa-si cumpere casa. Daca ofiterul este mutat in alt oras, in interes de serviciu, iar sotul ramine fara serviciu, acesta incaseaza o compensatie echivalenta cu jumatate din salariul de baza al ofiterului, timp de cel mult un an.
Daca in timpul unei misiuni un ofiter este deconspirat din motive neimputabile lui, Serviciul este obligat sa-i asigure atit protectia, cit si incadrarea in munca.
Ofiterii de informatii sint considerati functionari publici cu statut special, iar daca acestia sint eliberati din functii, Agentia Nationala a Functionarilor Publici le va gasi alt loc de munca.
CNI ramine la presedinte
Problema Comunitatii Nationale de Informatii (CNI) este transata in Legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate. Guvernul a pierdut controlul asupra CNI din moment ce legea stipuleaza ca aceasta va functiona sub coordonarea CSAT.
Practic, puterea serviciilor secrete, reunite sub CNI, ramine la dispozitia presedintelui tarii si a CSAT, chiar daca intr-un articol al legii este stipulat ca organizarea, coordonarea si planificarea strategica a activitatii autoritatilor informative se exercita de catre presedintele Romaniei, Parlament, CSAT si Guvern.
