O viata de cuplu care incepe in rai si se termina in secolul XX. Asta si-a propus sa trateze exhaustiv scriitorul Günter Grass in ultimul sau roman publicat in romana, „Calcanul“, care intra in librarii pe 19 martie. „Calcanul“, tradusa in romana de Corneliu Papadopol, la Editura Leda , Corint, este una dintre cele mai greu de incadrat carti ale lui Grass, un autor care arareori ramine intre marginile unui subiect precis decupat. De data aceasta si-a propus sa faca nu mai putin decit un roman despre viata barbatului cu femeia lui, de la origini pina in prezent. Si pentru ca povestea sa prinda cheag, epopeea traiului in doi nu se deruleaza in cuvenitele cinturi eroice, ci in retete culinare : „Despre noi toti la masa goala voi scrie;/ si despre tine, si despre mine, si despre osul de peste oprit in git“. In rolul unui Adam fara de moarte e naratorul, vesnic naiv, iar Eva, cu memoria tuturor chipurilor pe care le-a luat de-a lungul istoriei, e trecuta in registrul starii civile de secol XX ca Ilsebill. Povestea lor, veche de cind lumea, se cere spusa in momentul in care Ilsebill se hotaraste ca vor avea un copil: „- Ne bagam imediat in pat sau mai intii vrei sa-mi povestesti unde si cind a inceput povestea noastra?“, intreaba Ilsebill. „Eu asta sint de cind lumea. Si Ilsebill a fost aici de la inceput. Imi amintesc prima noastra cearta, pe la sfirsitul neoliticului, cam cu doua mii de ani inainte de intruparea Domnului, cind in mituri se deosebea ce-i crud de ce-i de gatit. (...) Pe atunci, pe Ilsebill o chema Ava. Si eu ma numeam altfel.“ Adam (Edeck) si Eva (Ava), oricum ar fi travestiti la trecerea prin veacuri, inainteaza mincind si nedreptatindu-se reciproc, insa cel care ii face sa cada din mit in istorie nu mai e sarpele din rai, ci un mult mai popular calcan. Totul incepe in dimineata in care barbatul epocii de piatra isi scufunda plasele in apa si prinde pestele-profet. „Buna ziua, fiule!“, ii spune calcanul cu cel mai firesc ton cu putinta, dupa care ii promite sa-l scoata de sub dominatia femeii, ispitindu-l cu avantajele cunoasterii. Pe atunci, lumea era pastrata in buna rinduiala de femeia alfa, „Superava“, iar barbatii traiau la sinul fiicelor ei, nestiutori si cocolositi, fara sa viseze macar ca le-ar putea iesi din vorba: „Copii de tita in veci. Dar afara viitorul a infipt jaloane. Natura nu mai este suportata femeieste, ci constrinsa barbateste. Sa se traseze canale“, porunceste calcanul, „sa se desece mlastini. Sa se imparta pamintul, sa fie arat si luat in posesie. Sa fie procreat fiul, sa mosteneasca. Doua mii de ani ati tot supt, ati pierdut timpul in stadiul de sugari. Va sfatuiesc: parasiti sinul. Trebuie sa va dezvatati. Fiule, dezvata-te odata!“. Indemnul pe care barbatul naiv il aude rastoarna raportul de putere de necontestat pina atunci si deschide era patriarhatului. Un nou timp incepe sa se masoare: cel al zidirii cetatilor, al constructiilor de drumuri, al scrisului si al socotitului, al razboiului si al banilor. In toata aceasta vreme, Eva, cu fetele ei ajustate dupa oglinda veacurilor, e prea rar pomenita, pentru ca, odata rupti de la sinul ei, barbatii trec sub tacere orice va fi intreprins temuta mama. Istoria lui Grass nu se lasa usor parcursa: in ea trebuie sa intre tot, realul, tradus pe limba povestilor, ca si basmul reintors la concret. Povestea e coagulata in noua capitole, noua stadii de gestatie care urmeaza ritmul sarcinii lui Ilsebill, dar si vietile celor noua femei exemplare pe care barbatul le-a iubit din epoca de piatra pina in cea a bombei atomice. Fiecare dintre ele se dezvaluie gatind feluri fabuloase pentru barbatii care fac istoria dupa ce ele, femeile, au copt-o si-au fragezit-o in cuhnii care dau dependenta. Sub indrumarea calcanului, tagma purtatorilor de pantaloni reuseste sa-si descopere orgoliul si sa treaca in rindul din fata, dar nu poate, ori nu stie, sa se ridice la pretentiile pestelui-mentor. Dupa veacuri intregi de consiliere, calcanul pierde orice bruma de speranta in emanciparea lui Adam, asa ca, lamurit de zadarnicia incercarilor lui, se reorienteaza catre arhetipala Eva. Nu inainte insa de a da piept cu rechizitoriul feministelor, urmasele dominatoarei din paleolitic : „Piritul calcan a fost gasit vinovat. Sfaturile lui unilaterale au favorizat numai cauza masculina. A urmarit instaurarea patriarhatului fara sa tina seama de nimic. Chiar daca acesta a ramas mult timp fara succes, il invinovateste intentia misogina“.
Günter Grass a atras reactii critice din cele mai diverse cu "Calcanul" Epopeea pe care Grass o dedica Evelor din toate evurile, desi urmeaza, in capitole, ciclul maternitatii, nu pastreaza nimic din ordinea elementara a epicului. In aceeasi pagina, prezentul vindicativ se suprapune cu erele arhaice, poemele minimaliste cu descrieri baroce, episoade ilariante cu doze consistente de grotesc si umor rece, dialoguri absurde cu replici bombastice, amarul cu extazul, senzorialul cu abstractul, jocul cu ambitiile didacticiste. Critica occidentala a intimpinat cartea cu reactii dintre cele mai diverse, iar de data aceasta nu substratul politic aprindea condeiele exegetilor. Lipsa de unitate i se reprosa de data asta scriitorului german, alaturi de dezordinea epica, excesul de trimiteri, lacomia narativa, abundenta livresca, autoreferentialitatea sau de stridenta vocii naratorului. Nu putini au fost insa cei care au citit in cartea lui Grass un mit al creatiei talmacit pe limba secolului XX ca o alegorie a istoriei Germaniei. „Calcanul“, la mai bine de 30 de ani de la prima editie, impune o ordine proprie a interpretarii si se dezvaluie, chiar in imputata logica a excesului, ca un regal al realismului magic, dedicat teritoriului primar pe care se poarta, de mii de ani, razboiul dintre sexe. Fragmente din romanul „Calcanul“ „Nu sint sigur daca m-a uimit mai mult fiindca vorbea cu gura lui strimba decit faptul banal ca am prins un calcan lataret si plat intr-o virsa de tipari. In orice caz, la cuvintele lui, «buna ziua, fiule», nu i-am raspuns cu o intrebare privind uimitoarea lui capacitate de a vorbi. Nu stiu ce l-a putut face pe el, un peste plat, sa se inghesuie intr-o virsa prin toate cele trei trangulare ale ei. Calcanul m-a lamurit didactic, de la-nceput, cu superioritatea atotstiutoare, si de aceea, in ciuda propozitiilor sale scurte, nazalizind guraliv, profesoral, parca predicind de la amvon, sau persuasiv, parinteste, a vrut sa intre in vorba cu mine. Nu dintr-o prosteasca curiozitate muiereasca (parca nu era chiar atunci), ci dintr-o bine chibzuita hotarire a unei vointe barbatesti. Pe lumea asta exista unele cunostinte care depasesc orizontul paleoliticului, pe care el, calcanul savant, voia sa mi le transmita mie, barbatul nestiutor, mentinut in copilarie prin tutela totala a femeilor. Prevazator, invatase sa vorbeasca in dialectul de pe coasta Marii Baltice.“ „...sint sigur ca oferta mea, adica de a-ti ramine consilier permanent pentru cauza masculina, depaseste cu mult valoarea mea culinara. Pe scurt: tu, fiul meu, ma eliberezi; eu sosesc de indata ce ma chemi. Marinimia ta ma obliga sa-ti procur informatii culese din lumea intreaga. In definitiv, cei asemeni mie - sub aceasta infatisare sau sub una inrudita - sint la ei acasa, in toate marile, pe linga toate tarmurile. Stiu ce sfaturi trebuie sa-ti dau. Lipsiti de drepturi cum sinteti voi, barbatii baltici, aveti nevoie de incurajarea mea. Tu, un artist care simte nevoia sa puna semne, care cauta forma durabila, semnificativa, vei sti sa apreciezi intre avantajul trecator al capturii si promisiunea mea, nelimitata in timp. Iar in ceea ce priveste creativitatea mea, sa-ti fie, fiule, deviza: «Un barbat - un cuvint», primul principiu pe care ti-l transmit.“ „Marea era calma si linistita. Maria, in blugi, a intrat in mare pina la genunchi. A stat putin nemiscata, apoi a strigat tare, de trei ori, un cuvint casub, tinind bratele in forma de castron. Si atunci calcanul, calcanul plat, stravechi, negru, incretit, cu pielea pietruita, care nu mai era calcanul meu, ci calcanul ei, cel nou, a iesit din mare ca sa-i cada in brate.“
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
