Institutul de Politici Publice au evaluat performantele marilor orase din Romania in patru domenii-cheie ale serviciilor oferite de municipalitati cetatenilor, si anume iluminat public , apa si canal, salubrizare si drumuri. Proiectul derulat de IPP pe parcursul unui an si jumatate a adunat un volum impresionant de informatii cu privire la calitatea serviciilor publice furnizate cetatenilor de catre municipii si consilii judetene , pe baza carora a creat, impreuna cu specialisti reputati si practicieni din administratie, un set de indicatori de performanta care permit celor interesati sa isi formeze o imagine cu privire la capacitatea autoritatilor de a-si deservi comunitatea in ceea ce priveste furnizarea, la parametri de calitate, a unor servicii precum:

drumuri si poduri judetene

biblioteci si muzee judetene

alimentarea cu apa si canalizare

iluminatul public

strazi

salubrizare

Un prim criteriu definitoriu in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor din Romania de a raspunde eficient cetatenilor cu privire la serviciile furnizate este tocmai disponibilitatea de a oferi informatii cu privire la aceste servicii. Astfel, la chestionarele transmise de IPP, gradul cel mai ridicat de transparenta si rigurozitate in raspunsurile oferite au fost intalnite la: Municipiile: Vaslui, Sfantu Gheorghe, Oradea, Piatra Neamt, Pitesti Judetele: Iasi, Arad, Mures, Satu-Mare, Neamt La polul opus se situeaza: Municipiile: Ramnicu Valcea, Constanta, Resita, Alba Iulia, Arad Judetele: Harghita, Braila, Hunedoara, Bihor, Vaslui. Concluziile desprinse in urma cercetarii extinse releva situatii nu tocmai imbucuratoare in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor locale de a pune la dispozitia cetatenilor servicii publice de calitate. Astfel, la nivelul anului 2004, in 74% dintre judetele din Romania nu exista o clasificare a podurilor judetene pe categorii de risc, si asta in conditiile in care tara noastra s-a confruntat frecvent cu inundatii masive. Marea majoritate a muzeelor din Romania nu pot oferi, nici macar cu aproximatie, un numar estimat de beneficiari ai evenimentelor/expozitiilor organizate in decursul unui an. In unele municipii, pierderile din reteaua de alimentare cu apa se ridica la peste 50% din consumul inregistrat (ex: Sibiu, Botosani, Miercurea Ciuc), in timp ce, cel putin 3 municipii (Bucuresti, Galati si Braila) nu epurau deloc apele uzate in perioada de referinta a proiectului. Exista insa si evolutii pozitive in managementul unora dintre serviciile publice studiate, cum ar fi, spre exemplu, faptul ca numarul rampelor ecologice de depozitare a deseurilor s-a dublat la nivelul municipalitatilor in intervalul analizat. Initiativa IPP este insa doar un prim pas in demersul mai larg de monitorizare sistematica a serviciilor publice locale, singura sansa pentru eficientizare fiind o implicare directa si sustinuta atat a administratiei centrale, cat mai ales a celei locale, prin efortul continuu de imbunatatire a serviciilor publice furnizate. Principala recomandare a IPP in acest sens este crearea si operarea unei baze de date nationale cu date statistice si Indicatori de performanta privind furnizarea serviciilor publice care sa ofere cetatenilor, autoritatilor, potentialilor investitori, informatii actualizate la orice moment cu privire la gradul si oportunitatile de dezvoltare ale regiunii, initiativa care sa fie asumata mai departe si permanentizata de Ministerul Internenelor si Reformei Administrative, in calitate de coordonator national al reformei. Topul oraselor cu servicii publice de calitate 1. Sfintu Gheorghe 2. Buzau 3. Piatra Neamt 4. Vaslui 5. Oradea 6. Pitesti 7. Timisoara 8. Tirgoviste 9. Botosani 10. Deva 11. Zalau 12. Miercurea-Ciuc 13. Bacau 14. Alexandria 15. Bucuresti 16. Slobozia 17. Craiova 18. Sibiu 19. Baia Mare 20. Slatina 21. Focsani 22. Satu Mare 23. Tirgu-Jiu 24. Brasov 25. Suceava 26. Cluj-Napoca 27. Bistrita 28. Tulcea 29. Tirgu-Mures 30. Giurgiu 31. Braila 32. Iasi 33. Bucuresti, sector 2 34. Calarasi 35. Galati 36. Drobeta-Turnu Severin 37. Bucuresti, sector 4