Social

Vrem cultura, dar gratis

Femeile prefera muzeele si opera. Barbatii, spectacolele gratuite. Ambele sexe se intilnesc la cinema. Cei mai multi dintre romani isi petrec timpul liber in fata televizorului, potrivit primului barometru de consum cultural realizat in Romania.

Astazi, in cadrul unei conferinte de presa, Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDC) din Ministerul Culturii si Cultelor prezinta un studiu intitulat Barometrul de Consum Cultural, realizat in noiembrie 2005. Rezultatele au fost publicate in nr. 59 al Suplimentului de Cultura. Esantionul a fost compus din 1.636 de persoane, fiind reprezentativ national pentru cetatenii cu virste peste 15 ani. Cu toate ca functioneaza de doar 7 luni, centrul planifica reluarea anuala a acestui tip amplu de cercetare.

Consum moderat

In ceea ce priveste frecventarea institutiilor de cultura, grosul populatiei (47%) prefera spectacolele de masa cu acces gratuit. Exista insa si unii fideli ai institutiilor considerate ceva mai elitiste: in decursul unei luni, un cetatean din trei da o fuga pe la un muzeu sau o expozitie, unul din cinci mai vede un spectacol de teatru si, pe ultimul loc, unul din 10 se prezinta la opera. Romanii stau insa prost la capitolul prezentei in salile de cinematograf: 73% dintre ei nu frecventeaza deloc marile ecrane. Surprinzator, in pofida abundentei ofertei, bucurestenii se inghesuie la film mai putin decit moldovenii sau ardelenii. In cadrul cercetarii, s-au elaborat si profiluri ale consumatorilor: amatorii de cinema sint de ambele sexe, in timp ce participantul la spectacolele gratuite de masa este barbat urban cu studii medii, iar cea care frecventeaza opera este de gen feminin, tot urbana, dar cu studii superioare. Vizitatoarea de muzee este insa in avantaj, studiile ei fiind postuniversitare. Toate cele patru profiluri au in comun virsta: intre 21 si 30 de ani. Romanii isi mai petrec timpul liber si achizitionind obiecte rezultate din industriile creative, in principal bijuterii si icoane, urmate indeaproape de bibelouri. Din punctul de vedere al consumului de patrimoniu cultural, cele mai prizate muzee sint cele de istorie, urmate de etnografie si arta. Capitala adopta insa o pozitie diferita, primul in top fiind cel de stiinte naturale Gr. Antipa, secondat de cel al satului. Muzeul de Istorie din Bucuresti obtine doar bronzul.

Bune de vizionat

Referitor la infrastructura culturala privata, televizorul domina detasat. Surpriza consta in numarul posesorilor de DVD player, in speta o cincime dintre romani. Motiv pentru care profilul utilizatorului poate fi trasat cu destula acuratete: tinar, fara mostenitori, cu venit ridicat, orasean, frecventator de cinema, opera, pe deasupra consumator de telenovele, desene animate si documentare, cu o preferinta accentuata pentru filmele de actiune. Conform studiului, si IT-ul a evoluat, trecind de la categoria lux la cea de uzual. Aproximativ o treime din populatia mioritica e dotata cu calculator, asa ca, in viitorul apropiat, cercetatorii estimeaza o perioada infloritoare pentru sectorul e-culture. Posesorul de PC aduce cu cel de DVD, cu citeva exceptii: are venitul mai ridicat, contempla emisiuni culturale, are copii, dar merge si la discoteca, plus ca este cunoscator al limbii engleze.

Sergiu. Sergiu Nicolaescu

Cit despre bunurile culturale cu vechime in domeniu, acestea au pierdut din inaltime in ierarhia mioriticilor. Aproximativ unul din zece romani nu detine picior de carte in casa, iar unu din trei are sub 20 de volume. Ceea ce se reflecta in capitalul cultural acumulat de romani. Cind vine vorba de a identifica doi autori romani, 8,5% dintre subiecti au fost incapabili sa numeasca vreunul. Altfel, in topul preferintelor conduce poetul national, secondat de Sadoveanu si de Creanga. In ceea ce priveste scriitorii straini, ignoranta e cu mult mai mare. Confruntata cu rugamintea de a numi doi dintre acestia, 37% din populatie a ridicat din umeri. Altminteri, Alexandre Dumas ia aurul, Shakespeare, argintul, iar pe locul 3 se inghesuie Tolstoi, Balzac si Jules Verne.

Nici artele plastice nu o duc pe roze. Cind li s-a cerut sa identifice un pictor roman, 40% dintre respondenti si-au pierdut graiul. Cei mai cunoscuti ramin insa Grigorescu, Luchian si Tonitza. Cit priveste cineastii, unul din trei respondenti a incercat fara succes sa numeasca un regizor roman . Cu toate acestea, un procent de 40% l-a identificat pe Sergiu Nicolaescu ca exponent al acestei categorii profesionale. La mare distanta il urmeaza Dan Pita si Lucian Pintilie .

Un leu pentru Ateneu

La capitolul bani pentru cultura, majoritatea romanilor isi situeaza contributia intre 0 si 5% din bugetul familiei . Chiar si in eventualitatea unei abundente de timp liber, romanii plaseaza activitatile culturale pe la sfirsit. Insa macar cititul devanseaza gradinaritul. Ramine totusi concluzia ca, din primele opt preferinte, doua au de-a face cu cultura.

In ceea ce priveste piata informala de produse culturale, achizitiile nu sint majore: in ultimul an, peste 90% dintre respondenti nu au cumparat nici o caseta video si nici un DVD. Prin comparatie, consumatorii de muzica sint ceva mai numerosi, cu toate ca peste 70% dintre cei intervievati nu s-au ales cu nici o caseta audio sau cu vreun CD in ultimele 12 luni. Se poate afirma ca, potrivit datelor despre infrastructura, consumul este insa relativ ridicat.

In concluzie, participarea culturala e cea mai intensa cind e vorba de sectorul audio-vizual si de televiziune. Ruralii ar fi amatori de ceva mai multa cultura, dar infrastructura lasa de dorit. In contrast cu locuitorii Capitalei, care ignora partial o infrastructura consistenta. Vestea buna este ca, acolo unde exista, institutiile culturale sint utilizate de populatie.


Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea