Volume cu preturi si efecte speciale

Cele mai costisitoare carti din librariile romanesti pot sa ajunga si la 1.200 de lei. Diferentele dintre o carte obisnuita si una de lux incep de la calitatea hirtiei si tipul de legatura pina la corpul de litera si aspectul copertei si se fac evidente printr-un pret care inhiba: de la 50 pina la 1.200 de lei. Si ca gen variaza de la literatura clasica pina la cea adresata copiilor. Gasesti un volum de retete de bucatarie, dar arareori vei da peste un roman politist. Majoritatea apar in tiraj limitat si sint semnate de autor. Insa nu e o regula. In categoria cartilor luxoase, metamorfozate, mai nou, in ceea ce se cheama „carte-obiect“ pot intra aparitii dintre cele mai diverse, cu o singura conditie: sa nu treaca neobservate. Editorii care le pun pe piata si care se ingrijesc de „tinuta“ cu care li se prezinta cititorilor au pareri contradictorii. Robert Serban, director editorial la „Brumar“, o editura specializata in poezie, e sigur ca aceia care cauta asemenea volume sint si cei care le pretuiesc, pentru ca stiu ce e dincolo de o coperta frumoasa: „Cititorii cartilor elegante nu au virsta si nu par oameni bogati. E cert ca se pricep, fiindca nu se lasa furati de... ambalaj, ci privesc atenti cit de bine e legata cartea, cum arata cotorul, cum e taiata, se uita lung la oglinda paginii, cerceteaza corpul de litera, cauta colofonul, il studiaza“. E si foarte mult snobism la mijloc, observa Anca Eftime, redactor-sef la Corint Junior, dar si multa superficialitate, pentru a nu mai lua in calcul obiceiurile de lectura mai degraba anemice ale potentialei mase de consumatori de carte. „Pentru ca nu e specializat, publicul trebuie socat“, continua redactorul. Si cum primul impact asupra cumparatorului e cel vizual, cartea trebuie sa se impuna, in primul rind, ca obiect care fura ochii. „ Cu marea masa a celor care pina in prezent n-au atins macar o carte sintem in stadiul de educare prin terapia soc - cartea care socheaza si care te face sa te opresti si s-o rasfoiesti“. Asa explica redactorul de la Corint Junior strategia din spatele promovarii uneia dintre cele mai spectaculoase carti pentru copii, „Inventia lui Hugo Cabret “ - un roman in cuvinte si imagini de Brian Selznick, aparuta in colectia Corint Junior. Volumul are peste 500 de pagini, povestea curge din imagini desenate de autor si formula grafica e insolita pentru piata romaneasca de carte. Desi are un pret ridicat , cartea se vinde mult peste alte editii, mai modest prezentate, sustin reprezentantii editurii. Cit despre costurile suplimentare care sa permita o astfel de editie, ele incep de la 25% si pot sa fie de doua ori mai ridicate fata de o editie normala. Riscurile se minimalizeaza prin tiraje mai mici, cum ar fi cel de 500 de exemplare in care Humanitas a editat „Levantul“, de Mircea Cartarescu, fiecare carte beneficiind de semnatura olografa a autorului. De ce investesc editurile in editii de lux, mai ales in carti de poezie, tinind cont ca boala cititului mai are mult pina sa devina epidemie, explica tot producatorii de astfel de volume. „Eu spun ca daca poezia tot este regina saraca a literaturii, macar sa fie frumoasa si imbracata elegant“, argumenteaza Robert Serban. „Cu eforturi financiare“, completeaza poetul, „fiindca formatul 19x20,5 cm al colectiei e, din punct de vedere tipografic, perdant, fiindca folosim hirtii deosebite, scumpe, policromii si alte... efecte speciale“. Cartea-vedeta de la Brumar este „Submarinul iertat“, un lung poem scris de Ruxandra Cesereanu si Andrei Codrescu. Va fi o editie limitata, doar o suta de exemplare, semnate de autori, fiecare intr-o cutie de catifea, la care inca se lucreaza. Desi cartea a fost lansata la Bookfest, cititorii au putut doar s-o rasfoiasca si s-o comande, fara s-o si cumpere, pentru ca pretioasa cutie nu era gata: „Andrei a vrut ca submarinul sa aiba o… coca speciala - o caseta eleganta, care sa-l pazeasca, probabil, de curentii literari. Am zis da, furat de idee si de… imaginatie, nestiind ce inseamna sa lucrezi, manual, un astfel de obiect. E multa chinezarie acolo, multa bataie de cap, fiindca daca nu esti atent poate sa iasa un kitsch“, detaliaza Robert Serban. Ambalajul nu poate sa faca minuni, daca ce e dincolo de el e sub nivelul impachetarii. Acesta e si motivul pentru care nu orice autor se bucura de un tratament grafic iesit din tipare. Cu toate acestea, daca editura vrea sa vinda, trebuie sa accesorizeze cartea, indiferent daca creste pretul si reduce plaja de cumparatori. Paradoxal, cel mai bine vindute carti sint cele care arata cel mai bine, chiar daca sint considerabil mai scumpe: „Sintem atit de saraci incit nu ne intereseaza decit luxul. Snobii nici macar nu se uita la o carte obisnuita. Nu mai scoti hard-cover pentru nisa, scoti hard-cover ca sa vinzi“, lanseaza Anca Eftime o explicatie pentru succesul pe care il au editiile cu adevarat costisitoare. O editie trilingva a „Povestii povestilor“, cu desene de Ioan Iacob, este best-sellerul Humanitas la categoria carti de lux. Un succes neasteptat de vinzari l-a avut cartea semnata de Alexandru Ofrim, „Strazi vechi din Bucurestiul de azi“, aparuta la Editura Humanitas, o carte conceputa ca un dictionar bogat ilustrat al strazilor cu istorie, care inca supravietuiesc in orasul de azi. Imbogatita cu reproduceri dupa harti vechi, articole de ziar si fotografii inedite, cartea s-a vindut neasteptat de bine, in ciuda pretului ridicat. Tirajul de 1.500 de exemplare s-a epuizat in prima saptamina si un al doilea a fost scos imediat, tot de 1.500 de exemplare, ceea ce intareste ideea ca investitia intr-o carte care iese din serie poate fi mai profitabila decit int-o editie fara pretentii. „N-am «rupt» piata cu nici un titlu“, recunoaste Robert Serban. „Totusi, «Caragialetele» lui Foarta si «50 de sonete» de Mircea Cartarescu cu 50 de desene de Tudor Jebeleanu , scoase de Brumar, au avut trecere, in ciuda pretului ridicat“. In ceea ce priveste Editura Rao, cele mai rivnite volume de lux sint doua ghiduri care promit un regal vizual: „Terra“ si „Animale“, cu preturi care sar de 150 de lei si „Istoria Frumusetii“, de Umberto Eco. Editura Paideia e campioana la ridicatul stachetei, cel putin in materie de pret. La Bookfestul din iunie, editura a scos pe piata editii de lux din clasicii romani tradusi in limba franceza, cartea de bucate a lui Radu Anton Roman, opera completa a lui François Villon si un album cu reproduceri dupa icoane pe sticla, insotit de basme romanesti traduse in limba engleza. O astfel de editie poate costa de la 75 pina la 1.200 de lei, in functie de format, tipul de hirtie si de legatura, in pinza sau in piele. De editiile opulente prezentate la standul Paideia, la Bookfest, s-au interesat si citiva proprietari de vile din Pipera, povesteste Vadim Sfisie, responsabil cu fondul de imagini al editurii. Acestia au cerut sa ia dimensiunile cartilor pentru a se asigura ca intra in biblioteca. Nici culoarea copertei, legata in piele, nu le-a fost indiferenta, pentru ca trebuie sa se asorteze cu restul mobilierului sau eventual cu zugraveala. Desi preturile acestor carti pot sa intimideze, nu e vorba despre o afacere, potrivit lui Ion Bansoiu, directorul Editurii Paideia. Din fiecare titlu sint scoase maximum zece exemplare, achizitia se face exclusiv prin comanda si in acest fel riscurile la care editura se expune sint reduse, mai ales ca dispun de tipografie, legatorie si atelier de hirtie proprii. Conceptul e cit se poate de lax: comanditarul isi poate alege autorul, formatul, tipul de hirtie si de legatura, inclusiv tipul de caractere, iar pretul variaza in functie de toate aceste lucruri. O editie Villon, format A3, legata in piele rosie, cu reproduceri dupa gravurile originale imprimate pe planse de pinza, poate ajunge pina la 850 de lei, iar un album cu icoane, legat in piele, la 1.200 de lei. Cine se alege cu editii de lux Cadouri de protocol, aceasta e destinatia principala a cartilor cu pretentii scoase de Paideia, iar potentialii cumparatori sint corporatiile, bancile, ambasadele si institutiile importante, inclusiv Guvernul Romaniei, institutii care sint dispuse sa plateasca cecuri consistente pe atentii care sa dea bine. De cind le-a scos pe piata, editura a reusit sa vinda maximum cinci volume din fiecare titlu, fie la tirg, fie uzind de un cerc restrins de relatii in medii bine pozitionate.