Stimate domnule colonel, In virtutea bunelor relatii statornice intre noi, incepand cu intalnirea memorabila pe care am avut-o la Festivalul International al Pacii din Libia, in aprilie 1997, (cand am si baut un ceai, impreuna, in cort, alaturi de filosoful francez Roger Garaudy si de fostul presedinte al Zambiei, Kenneth David Kaunda) imi permit sa va adresez acest apel cu caracter umanitar. Asa dupa cum, probabil, ati aflat, trei ziaristi romani au fost rapiti, la Bagdad, de catre o grupare necunoscuta, in seara zilei de luni, 28 martie 2005. Numele celor rapiti sunt: Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci (de la postul de Televiziune Prima TV) si Eduard Ovidiu Ohanesian (de la ziarul Romania Libera). Impreuna cu ei a fost rapit si omul de afaceri de origine araba cu tripla cetatenie irakiana, americana si romana pe nume Mohamad Munaf. Am luat hotararea sa va scriu acest mesaj impulsionat si de rugamintea pe care mi-a adresat-o in aceasta dimineata tatal domnisoarei ziariste, coleg de Senat, cu mine, dl. Ion Vasile. Ulterior convorbirii cu acest parinte profund ingrijorat i-am trimis pe doi colaboratori apropiati ai mei domnul senator Dorel Onaca, presedintele Ligii de Prietenie Romano-Arabe si domnul deputat Gelil Eserghep, de religie musulmana la insarcinatul cu afaceri ad-interim al Libiei la Bucuresti, domnul Mohamed M.M. Khlifa, pentru a cadea de acord cu privire la cea mai rapida si eficienta forma de comunicare intre PPRM si Ambasada Libiei, cu privire la acest caz.
La ora actuala, informatiile care circula atat in Romania, cat si pe plan international par confuze si contradictorii si nu sunt de natura sa contribuie la stabilirea identitatii rapitorilor si la mobilul actiunii lor. Atat autoritatile de la Bucuresti, cat si presa romana fac eforturi pentru a afla ce se intampla, cu adevarat, si ce vor rapitorii, dar progresele sunt, din pacate, minime. Iar timpul trece si opinia publica din Romania asteapta, cu nerabdare, o veste buna. Eu, unul, nu pot ramane indiferent la o asemenea drama si sunt convins ca nu exista misiune mai nobila decat sa faci bine semenilor tai, sa contribui la diminuarea suferintei umane si la triumful credintei in Dumnezeu care este Acelasi, in toate marile religii.
Iata de ce ma adresez dvs., rugandu-va ca, de la inaltimea prestigiului si autoritatii pe care vi le-ati castigat in lumea araba, sa va implicati in salvarea vietii acestor oameni nevinovati. Aveti, oricum, posibilitati de informare, de persuasiune si de interventie in acea zona infinit mai mari decat avem noi, cei din Europa. Cu sperante si multumiri cordiale, precum si cu urari de pace si fericire poporului libian, al dvs.,
Dr. Corneliu Vadim Tudor
Vicepresedinte al Senatului Romaniei, Presedinte de onoare al Partidului Popular Romania Mare
