Social

Unul din trei liceeni aseaza Biblia deasupra stiintei

Peste jumatate dintre elevii de liceu din Iasi si Bacau sustin ca principala sursa a raului din lume este Satana si ca Biblia este ghidul complet pentru fericire.

Mai bine de o cincime dintre elevii de la liceele industriale si vocationale prezinta un nivel ridicat de fundamentalism religios, aceasta trasatura fiind definitorie doar pentru 9% dintre elevii de la colegiile nationale, arata un studiu realizat in luna mai 2007 in cadrul Departamentului de sociologie al Universitatii „Petre Andrei“ din Iasi („Barometrul valorilor si relatiilor sociale ale elevilor de liceu“).

De altfel, 60% dintre liceeni sunt de acord cu afirmatia conform careia Biblia este „ghidul complet si de nadejde catre fericire“, iar aproape unu din trei da dreptate afirmatiei „De fiecare data cand stiinta si Sfanta Scriptura intra in conflict, stiinta este cea care greseste“.

Dozele de fundamentalism vadite printre cei 1.200 de elevi chestionati in municipiile Iasi si Bacau pot sa para mari. Sociologii atrag insa atentia ca fundamentalismul detectat aici este mai degraba de forma, nefiind unul asumat si nici samanta pentru violente.

„Fundamentalismul religios masurat sociologic nu este conotat negativ si nici nu este sinonim cu terorismul, cum se intampla, de multe ori, la nivelul simtului comun“, atrage atentia sociologul Sebastian Nastuta, coautor al studiului si asistent universitar la Universitatea „Petre Andrei“.

In fundamentalismul religios sociologul iesean vede mai curand o trasatura de personalitate si un rezultat al socializarii, o amprenta a celor sapte ani de acasa. Lucru demonstrat, de pilda, de faptul ca fundamentalismul accentuat este de doua ori mai mare in liceele industriale si vocationale (22%) fata de colegiile nationale (9%).

„Elevii din cele doua tipuri de licee vin cu o educatie diferita, sunt socializati in mod diferit sau provin din familii cu profil sociodemografic diferit. Cei de la colegii sunt crescuti in spiritul competitiei, al luptei pentru note cat mai mari si al reusitei in viata prin propriile forte, asta si pentru ca parintii au de obicei un statut social superior“, afirma Sebastian Nastuta.

Pe de alta parte, continua el, cei de la liceele industriale sau teologice, proveniti mai degraba din familii mai putin instarite si cu un nivel mai scazut al studiilor, au fost obisnuiti sa fie mai pasivi si sa astepte ca ajutorul sa le cada din cer (de exemplu, ei considera in mai mare masura ca Dumnezeu si norocul reprezinta factori ai succesului in viata).

Ecuatia stiinta-religie este la fel de interesanta. 34,5% dintre baieti si 30,5% dintre fete cred ca adevarul ultim se gaseste in Biblie , si nu in tratatele stiintifice. Sociologul Tudor Pitulac, lector universitar la Universitatea „Petre Andrei“, pune acest rezultat pe seama lipsei de interes pe care romanii o manifesta fata de cercetarea stiintifica, dar si pe faptul ca Biserica este institutia in care avem increderea maxima.

In plus, de vina ar mai putea fi si sistemul de predare prea abstract. „In Occident, elevii sunt incurajati sa faca experimente si sa verifice valabilitatea principiilor, ceea ce apropie mai mult tanarul de stiinta“, arata Pitulac.

Cercetarea privind fundamentalismul religios al liceenilor mai releva o diferenta semnificativa intre elevii ortodocsi si cei catolici. La primii, fundamentalismul are o pondere de 15,8%, pe cand ultimii impartasesc aceasta atitudine in proportie de 22,9%. Distanta dintre cele doua confesiuni are doua explicatii, afirma sociologul Sebastian Nastuta. Prima tine de o chestiune metodologica, de esantion: in Iasi si in Bacau sunt relativ putini elevi catolici, iar o buna parte dintre acestia invata la seminarii teologice, observa sociologul.

De asemenea, catolicii isi asuma mai bine anumite afirmatii fundamentaliste, deoarece au un contact mai strans cu Biserica. Comunitatile sunt mai bine coagulate si, in plus, exista cursuri speciale de catehism. „Desi nu am facut studii asupra elevilor protestanti sau neoprotestanti avem suficiente motive sa presupunem ca fundamentalismul religios al acestora este si mai crescut, tocmai pentru ca Biblia este un element cu o prezenta mai accentuata in viata acestora“, adauga Nastuta.

Diferente apar nu doar intre confesiuni, ci si intre sexe. De pilda, 61% dintre fete si numai 54,4% dintre baieti accepta afirmatia ca un adevarat credincios „trebuie sa stie ca divinitatea ii cere sa lupte mereu cu satana si cu adeptii sai din lume“. Aceasta demarcare poate fi explicata tot prin educatie si mai putin prin influenta scolii, spune Nastuta. El isi explica aceste cifre prin faptul ca in cultura noastra „baietii sunt incurajati sa fie mai curajosi si mai independenti, iar fetele sa fie mai credincioase si mai tematoare“.

Desi aceste procente ar putea sa para ingrijoratoare, sociologul Tudor Pitulac crede ca e vorba despre o credinta de fatada. E drept ca peste 60% dintre elevi sustin ca izbavirea si fericirea vor fi obtinute doar urmand Cartea Sfanta, dar „daca ii intrebi concret despre ce e vorba acolo, ei nu stiu“, observa Pitulac. Sociologul iesean observa ca, desi majoritatea romanilor sustin ca adera la valorile crestine, putin le-au internalizat si actioneaza cu adevarat dupa ce sta scris in Biblie.

„In Romania suntem intr-o situatie de mijloc. Aproape nimeni nu are curajul sa spuna «eu ignor acest set de invataminte», dar la fel de putini le imbratiseaza. Daca vedem o Biblie pe jos, nici nu o calcam, dar nici nu o ridicam“, traduce Pitulac atitudinea religioasa specifica majoritatii romanilor.



Anterior studiului referitor la fundamentalismul liceenilor, sociologul Sebastian Nastuta s-a interesat indeaproape de convertirea religioasa a Martorilor lui Iehova, cautand o explicatie pentru insistenta cu care martorii bat la toate usile, chiar daca stiu ca vor fi respinsi ori chiar stigmatizati social.

„De fapt, ei accepta stigmatizarea din aceasta viata in schimbul unor recompense ulterioare din viata de dincolo“, spune Nastuta. Cercetarile asupra acestui grup religios au fost fructificate recent in cadrul parteneriatului stiintific cu sociologul Tudor Pitulac, intr-un articol publicat in „Journal for the Study of Religions and Ideologies“, care va fi continuat intr-un alt articol prezentat la conferinta Asociatiei Internationale de Sociologie din septembrie.


Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea