Uniunea Mediteraneeana ii da batai de cap lui Sarkozy

Presedintele francez sustine proiectul unei coagulari politico-economice a bazinului Marii Mediterane. Tarile de pe flancul sudic il privesc insa cu mare reticenta. Crearea unei uniuni a statelor de pe ambele tarmuri ale Marii Mediterane a constituit unul dintre subiectele de maxim interes abordate de Nicolas Sarkozy in timpul campaniei electorale pentru castigarea alegerilor prezidentiale. El isi promoveaza in continuare proiectul ambitios, dar "noul pact dintre Europa si Africa", dupa cum l-a definit Mohamed al VI-lea, regele Marocului, se afla inca sub un mare semn de intrebare. Uniunea Mediteraneeana (UM) ar putea lua nastere la Marsilia, anul viitor, au declarat membrii delegatiei franceze la conferinta ministrilor de externe EuroMed , care s-a desfasurat la inceputul lunii noiembrie la Lisabona. Bernard Kouchner, actualul ministru francez de externe, a declarat, cu acea ocazie, ca in iunie 2008 la Marsilia ar putea avea loc o prima reuniune intre tarile aflate pe ambele tarmuri ale Mediteranei. La Lisabona, Franta a reamintit ca viitoarea uniune nu se doreste a fi "exclusiva", ci "inclusiva", si ca statele din Uniunea Europeana pot, in consecinta, sa contribuie activ la proiect. Axa impotriva terorismului Planul a mai fost prezentat de catre Nicolas Sarkozy si in orasul Tanger, cu ocazia unei vizite oficiale pe care a facut-o in Maroc la mijlocul lui noiembrie. Iar la sfarsitul acestei luni, proiectul urmeaza a fi dezbatut la Rabat, cu ocazia summitului ministrilor de externe ai Uniunii Magrebului Arab. "Viitorul Europei si cel al Frantei se joaca, in primul rand, in bazinul mediteraneean", sustine Sarkozy atunci cand isi apara "constructia", despre care spune ca va constitui, in primul rand, o axa a luptei impotriva crimei organizate si a terorismului. "Uniunea Meditera­neea­na va fi o punte de legatura intre Europa si Africa", a precizat presedintele francez la reuniunea din Tanger. Conform planului, ea se va baza pe dialogul permanent al tarilor riverane Mediteranei, carora li se adauga Portugalia. Deciziile importante ar urma fi luate cu ocazia unor reuniuni periodice "la varf", de tipul G8, carora li s-ar asocia un consiliu al Mediteranei, asemanator Consiliului Europei. De asemenea, se urmareste punerea in practica a unui sistem de securitate colectiva, a precizat Alain Le Roy, ambasadorul insarcinat cu prezentarea proiectului la summitul de la Lisabona. "Uniunea Mediteraneeana va lua forma unui forum de schimburi anual sau bianual intre tarile riverane Marii Mediterane. Este vorba mai mult despre o asociere intre proiecte comune, bazate pe programe concrete ca, de exemplu, crearea unei agentii a apei care sa supravegheze si sa ia masuri impotriva poluarii apelor Mediteranei, ori a unei agentii de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii", a mai precizat cu acea ocazie Le Roy. Din punct de vedere politic, uniunea va avea un rol bine determinat in ceea ce se cheama "politica araba" a Frantei in procesul de pace din Orientul Mijlociu, dar si in gasirea unor solutii pentru conflictul israeliano-palestinian. In fine, pentru a aplana orice tensiune, un statut de "observator" ar urma sa fie atribuit tarilor non-riverane Mediteranei, in timp ce UE, reprezentata prin Comisia Europeana, ca si Liga Araba, ar fi membre de drept ale uniunii. O piata cu 700 milioane de consumatori Nu o data, Sarkozy a declarat despre UM ca este un organism "cu geometrie variabila", prin intermediul caruia bazinul mediteraneean devine "cel mai mare laborator din lume al dezvoltarii comune". Desi ministrii reuniti la Lisabona au confirmat ca 2010 este "ultimul termen" pentru fundamentarea noii constructii politice, proiectul se afla "mai degraba in forma de schita decat sub forma unui tablou", dupa cum a apreciat cotidianul francez "Liberation". Potrivit acestuia, amanuntele de ordin economic reprezinta inca o mare necunoscuta. Intr-adevar, zona medi­tera­neeana repre­zinta astazi o piata de desfacere cu 700 milioane de consumatori. Europa este primul partener comercial al tarilor mediteraneene, cu un export anual evaluat la peste 59 miliarde de euro. Confuzie internationala Totusi conceptul de "geometrie variabila", atat de drag lui Sarkozy, nu pare sa-si fi gasit inca o reprezentare clara si stabila . Si atunci, apreciaza unii comentatori, intrebari de genul "cati vor participa la crearea unui nou organism international?" sau "cum va fi finantat proiectul?" apar perfect justificate. In ciuda intalnirilor ce au avut ca tema de dezbatere tocmai crearea acestei uniuni, rezultatele se arata, deocamdata, putin concludente. Unul dintre motivele acestei "confuzii" internationale il reprezinta faptul ca tarile sudice riverane Mediteranei coopereaza prea putin, nereusind sa concretizeze decat in mod aleatoriu acorduri politico-economice pe termen lung, iar volumul schimburilor comerciale este limitat. Ambitiile lui Sarko deranjeaza Crearea unei zone de liber schimb in regiune apare astfel putin probabila, mai ales intr-un interval scurt de timp, dat fiind ca anul 2010 este considerat "deadline" pentru fondarea uniunii. La fel, in zona mai exista o alta "fractura": conflictul teritorial din Sahara Occidentala. Si daca Marocul pune accentul asupra unei relatii bilaterale privilegiate cu Uniunea Europeana, Algeria incearca, la randul ei, sa-si apere interesele, exportandu-si in continuare gazul si petrolul, cu teama concurentei directe dintre propriile intreprinderi si cele europene. In acest context, "International Herald Tribune" subliniaza ca fezabilitatea acestei ambitioase uniuni depinde si de implicarea financiara pe care membrii ei s-ar angaja sa o respecte. "Este una dintre slabiciunile fundamentale. O idee ar fi instaurarea unei taxe pe turism in tarile ce ar urma sa faca parte din uniune, dar ar fi vorba de o masura impopulara. O alta sursa ar putea proveni din fondurile UE destinate politicii de buna vecinatate. Dar este greu de presupus ca tarile din Europa de Nord vor dori sa finanteze un proiect perceput ca un «vehicul» al presedintelui francez, care il ajuta pe acesta sa joace un rol de prim rang in zona, urmarindu-si propriile interese strategice si comerciale", mai sustine prestigioasa publicatie americana. Tarile europene neriverane sunt reticente Proiectul presedintelui fran­cez este privit deopotri­va cu scepticism si entuziasm. Printre cei care si-au anuntat sustinerea infiin­tarii acestei uniuni se afla presedintele egiptean Hosni Mubarak. "Personal, cred ca este o propunere exceptionala care trebuie studiata", a declarat el dupa o cina festiva la Palatul Elysees la inceputul lunii august. In schimb, secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa, a spus ca "este o idee buna", dar nu stie ce se afla inauntrul ei. Mai optimist s-a aratat presedintele tunisian Ben Ali care, la 25 octombrie, si-a reafirmat sprijinul acordat viitoarei Uniuni Mediteraneene. La fel, regele Marocului, Mohammed VI, a calificat proiectul "vizionar si indraznet" si a declarat ca este "gata sa il exploreze", definindu-l totodata ca "un posibil nou pact intre Europa si Africa, al carui pivot va fi chiar Marea Mediterana". Spania si Portugalia au avut aceleasi reactii pozitive. Ministrul de externe spaniol, Miguel Angel Moratinos, a afirmat ca "suntem de acord cu omologii nostri francezi ca in zona trebuie concretizate planuri privind securitatea, imigratia, schimburile culturale". La fel, Luis Amado, ministrul portughez de externe, a vorbit despre "o initiativa oportuna". Amado considera ca "pentru pacea in regiune este necesara o noua relatie strategica intre Uniunea Europeana si bazinul mediteraneean". In Europa, in schimb, tarile care nu sunt riverane Marii Mediterane sunt mult mai reticente fata de pro­iectul presedintelui francez. Deocamdata, Ger­mania s-a abtinut sa faca vreun comentariu. Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, si-a manifestat retinerea fata de viitoarea uniune si mai ales fata de modul confuz de finantare a acesteia. La toate acestea se adauga faptul ca Ankara respinge planurile lui Sarkozy, prin care i se propune un rol important, de partener privilegiat, in cadrul noii structuri a UM. "Turcia nu se va multumi cu participarea la o uniune a tarilor riverane Mediteranei, in locul aderarii la UE", a precizat in repetate randuri Abdullah Gul, ministrul turc al afacerilor externe. Presa marocana, politicoasa, dar rece Dupa ce Nicolas Sarkozy si-a sustinut "uniunea" pe timpul conferintei de la Tanger, cele mai multe ziare din Maroc s-au referit la "inconsistenta" planului, sustinand ca acesta trebuie sa fie mai explicit pentru a se bucura de credibilitate. Cotidianul "Aujourd’hui le Maroc" este de parere c a "aceasta faimoasa si mereu misterioasa Uniune Mediteraneeana este o modalitate pentru ca Nicolas Sarkozy sa-si imprime propria marca, sa se diferentieze de Jacques Chirac, inca popular in Maroc". La randul sau, saptamanalul "La Nouvelle Tribune" califica proiectul uniunii drept "un miraj", "o cochilie goala", "un concept abstract". "Aceasta Uniune Mediteraneeana are de depasit, in perspectiva, numeroase obstacole, printre care se afla retinerea Turciei, criza israeliano-palestiniana si faptul ca Magrebul nu este unit", mai apreciaza saptamanalul. Roma ar urma sa devina capitala uniunii ? La 28 mai 2007, Nicolas Sarkozy i-a prezentat lui Romano Prodi proiectul sau "mediteraneean" si, dupa cum a declarat ulterior premierul italian, cei doi au decis sa colaboreze strans pentru indeplinirea acestuia. Analistii politici considera ca Italiei i-ar reveni un rol de prim rang in cadrul viitoarei uniuni, nefiind exclus ca Roma sa fie declarata "capitala" acesteia. Din punct de vedere istoric, propunerea are o oarecare legitimitate, dat fiind ca numai in epoca romana bazinul Marii Mediterane s-a bucurat de o reala unitate politica si culturala, dupa cum a apreciat si istoricul francez Fernand Braudel. In afara de legitimitatea istorica, Roma ar detine-o si pe cea geografica, strategica, politica ori economica. De asemenea, Italia ar avea sansa sa devina un mediator important in ceea ce priveste aderarea Turciei la Uniunea Europeana. Sub toate guvernele, Roma a sustinut largirea UE si a fost favorabila ideii ca aceasta tara sa faca parte din marea familie europeana. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro