Social

UDMR l-a invins pe Boc

Scandalul umflat luni la prinz de PD s-a fisiit seara. Gyorgy Frunda ramine seful delegatiei Romaniei la APCE, in ciuda declaratiilor razboinice ale PNL si PD. Desi sint constienti ca nu au sanse sa-l schimbe, democratii continua razboiul public cu UDMR.

Frunda ramine la post pentru ca deciziile in cadrul Coalitiei se iau in unanimitate, iar UDMR, evident, s-a opus. Democratii sint constienti ca Uniunea nu se va razgindi, dar vor continua sa ceara retragerea lui Frunda, pentru a aduna capital de imagine.

PNL, luat tiris

Luni de dimineata, ultragiat, presedintele PD, Emil Boc, soma UDMR sa fie loial intereselor Romaniei sau sa se retraga de la guvernare. Ca proba de loialitate, PC cerea retragerea lui Gyorgy Frunda din fruntea grupului roman de la APCE. Democratii ii reprosau lui Frunda ca, in calitate de raportor al APCE, a redactat o rezolutie privind drepturile minoritatilor nationale, care, spune PD, nu ar reprezenta interesele Romaniei. Dupa sedinta Consiliului Aliantei, si liberalii li se alaturasera in demersul sanctionarii lui Frunda, nu insa si in cel privind retragerea UDMR de la guvernare. Surse din cadrul Aliantei sustin ca, de fapt, liberalii nu prea aveau chef sa ceara socoteala UDMR, dar ca democratii au pus piciorul in prag, insistind ca ei au luat deja o decizie si ca nu ar fi bine ca Alianta sa se prezinte din nou divizata.

PD, invins de protocol

In sedinta Coalitiei, PD si UDMR si-au facut reprosuri reciproce. Conform unor surse prezente la discutie, Marko Bela si ai sai au mers pina la a sugera ca discursul PD a capatat accente peremiste. Reprezentantii UDMR au argumentat ca afirmatia lui Frunda cum ca la APCE el nu reprezinta Romania, - a fost scoasa din context. Democratii i-au reprosat lui Frunda care nu era de fata - ca a facut declaratii care depaseau oricum cadrul recomandarii. Desi in declaratii erau alaturi de PD, la reuniunea Coalitiei, liberalii s-au razgindit. Tariceanu insusi a spus ca a facut declaratiile initiale inainte sa citeasca spusele lui Frunda, si ca este de acord ca afirmatiile acestuia au fost scoase din context. La finalul discutiei, reprezentantii celor patru partide au constatat ca nu exista un punct de vedere comun, desi protocolul Coalitiei prevede ca deciziile se iau in unanimitate. Ca urmare, acestia au inceput sa se intrebe cum sa prezinte presei lipsa de concluzii la care ajunsesera. Consecinta a fost anuntul conform caruia reprezentantii partidelor din Coalitie vor avea, in urmatoarele zile, o discutie explicativa cu Gyorgy Frunda.

Suparare de ochii lumii

Democratii sint de altfel constienti ca nu il vor putea sanctiona pe senatorul UDMR. Surse democrate ne-au declarat insa ca PD nici nu se astepta la acest lucru. Scopul declaratiilor dure facute de Boc era acela de a puncta la capitolul imagine, demonstrind ca PD nu tolereaza atitudini de genul celei ce i se imputa lui Frunda. Din acest motiv, atit Videanu, cit si Boc au anuntat ca PD isi mentine ultimatumul dat UDMR.

Marko Bela a contraatacat ieri, avertizind ca liderii partidelor care vor trecerea Uniunii in opozitie cer, practic, propria lor trecere in opozitie. Fara noi nu exista Coalitie majoritara , a subliniat el. Imediat, Boc a emis un comunicat de presa prin care a condamnat atitudinea aroganta a UDMR fata de Romania, subliniind ca declaratiile de ieri ale lui Marko Bela sint picatura care a umplut paharul.

Atentie, fragil!

Acesta este doar ultimul dintre conflictele declansate intre partidele din Coalitie. In acest moment, pe linga tensiunile provocate de Frunda, PD si UDMR mai au un conflict generat de opozitia democratilor fata de legea statutului, dorita de Uniune. UDMR mai este atacata, pe acelasi front al legii statutului, si de PC. Si intre conservatori si PD exista o stare de conflict, alimentata si de pozitiile publice exprimate de Traian Basescu la adresa unor ministri conservatori. Si in interiorul Aliantei situatia este tensionata, ceea ce desparte cele doua partide fiind, paradoxal, subiectul fuziunii dintre PNL si PD.

Cum a aparut Recomandarea 1735?

Povestea Recomandarii 1735 a inceput in 2003, dintr-o disputa aparuta intre parlamentarul olandez Erik Jurgens si senatorul Gyorgy Frunda, pe tema definirii termenului natiune. Ca urmare, Consiliul Europei l-a desemnat pe Frunda sa intocmeasca un raport in acest sens. Raportul intocmit de el a fost bazat pe viziunea clasica maghiara, referitoare la ideea de natiune si minoritate nationala. Versiunea finala prezentata in plenul APCE a fost substantial modificata de Comisia juridica, prin completari si amendamente aduse de membrii sai. Scandalul romanesc a inceput la sfirsitul saptaminii trecute, intr-o emisiune televizata in care invitat era deputatul Cozmin Gusa. Intr-o interventie telefonica, Gyorgy Frunda a explicat ca in pozitia de raportor desemnat de Consiliul Europei el nu mai reprezenta Romania, ci forul care l-a propus. Scoasa din context, declaratia parlamentarului UDMR a stirnit un intreg val de reactii. Cerem sanctionarea senatorului Gyorgy Frunda, care, in ultimele aparitii publice, a afirmat deschis ca domnia-sa , ceea ce intra in contradictie cu juramintul depus la primirea mandatului de senator, a venit imediat reactia lui Cozmin Gusa. Scandalul a luat proportii, fiind alimentat de un ziar central, iar apoi ideea a fost preluata si de presedintele PD, Emil Boc. (R.B.)

De la intentie la fapta

Raportul initial al lui Frunda
Prezenta viziunea maghiara a ideii de minoritate. Aceasta sustinea ca minoritatile nationale ar fi aparut ca urmare a redesenarii frontierelor, dupa primul razboi mondial cind, in urma tratatelor semnate, a fost modificata pozitia geografica a unor tari care au pierdut din teritoriu. Astfel, populatia din teritoriile pierdute ar fi fost automat despartita de tara-mama, ajungind minoritate in natiunea careia i-a fost alipit teritoriul. Este exemplul maghiarilor din Romania, care sint prezentati ca apartinind natiunii maghiare. Iar potrivit raportului initial, aceasta unitate transfrontaliera ar trebui protejata prin instrumente juridice adecvate.

Raportul final al APCE
Face o delimitare clara intre minoritatile aparute dupa Primul Razboi Mondial, ca urmare a ruperii imperiilor in state nationale si minoritatile aparute ca urmare a redesenarii teritoriilor dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In plus, textul final recomanda ca drepturile minoritatilor sa aiba caracter cultural-identitar si sa se aplice fie individual, atunci cind minoritarii nu sint organizati in personalitate juridica la nivelul comunitatii, fie prin entitati juridice rezultate prin asocierea indivizilor minoritari la nivelul comunitatii. Aceste drepturi culturale nu sint teritoriale si nu au conexiune cu teritoriul si protectia lor trebuie organizata la nivelul fiecarui stat national.


Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea