Trei ani de "Idei in Dialog"

Miercuri seara, la Clubul Prometheus , revista „Idei in Dialog“ (ID) a aniversat trei ani de existenta. Evenimentul a fost un prilej de sarbatoare, dar si de bilant al reusitelor si esecurilor. Amfitrionul evenimentului, Horia-Roman Patapievici , a invitat cititorii, echipa redactionala si numerosi oameni de cultura prezenti in seara aniversara sa faca un bilant al reusitelor si nereusitelor acumulate de la numarul zero al revistei si pina la cel curent. Invitatia lui Patapievici a prilejuit un numar mare de interventii si tot atitea puncte de vedere. Reusita proiectului ID este, in opinia lui Andrei Plesu , un salt peste „adamismul romanesc“, tradus prin incapacitatea de a finaliza initiative laudabile. Cu toate astea, mediul cultural romanesc intinde, in continuare, inevitabile capcane, cita vreme sanctioneaza capricios esecul si reusita in aceeasi masura: „Daca nu-ti realizezi proiectele, esti un ratat, iar daca ti le realizezi, te-injura toata lumea“, a reamintit eseistul. Pe un ton mai aplicat, Solomon Marcus a semnalat slaba reprezentare in revista a unor importante domenii din sfera stiintei: biologie, fizica sau logica-matematica, domenii care ar putea introduce idei substantiale in circuitul gindirii contemporane. Motivul pentru care aceste contributii lipsesc, crede Solomon Marcus, este ca specialistii nu pot sa exprime, in eseu, idei detasate din domeniul specific de cercetare. In schimb, directorial publicatiei, Horia-Roman Patapievici, a invocat mult mai banala comoditate a multora dintre virfurile acestor domenii de a scrie eseuri si articole pentru o revista care nu se vrea de specialitate. H.-R. Patapievici a contorizat, la rindul lui, plusurile si minusurile revistei pe care o conduce. Un prim semn al reusitei e simplul fapt ca o astfel de publicatie a ajuns la al treilea an de aparitie. Calitatea contributiilor unor intelectuali onorabili si numarul de cititori pe care ID a reusit sa-i fidelizeze sint indiscutabile aspecte pozitive. In schimb, inventarul minusurilor vizeaza trei nereusite regretabile: temele problematizate in ID nu provoaca reactii in mediul intelectual autohton, revista nu e semnalata sau citata de alte publicatii si multi dintre intelectualii valorosi scriu mai putin sau deloc. Daca unii dintre opinenti, in asentimentul lui Solomon Marcus, au semnalat o criza a eseului, Andrei Cornea a atras atentia asupra inexistentei recenziilor specializate. Recenziile analitice, responsabile, lipsesc, crede Cornea, pentru ca egoismul si individualismul exacerbat al intelectualilor romani ii tin departe de cartile confratilor si ii predispun mai degraba la eseu personal decit la exercitiu critic asumat. „Trebuie sa scriem unii despre ceilalti“, a insistat Horia-Roman Patapievici, in finalul discutiei atragind, de asemenea, atentia asupra necesitatii unui spatiu neinstitutionalizat al dialogului, asa cum se vrea publicatia pe care o prezideaza. Cit despre proiectele viitoare, Patapievici spera ca din primavara revista sa ajunga la 64 de pagini si sa semene din ce in ce mai mult, ca valoare si concept, cu prestigioasa „New York Review Of Books“. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro