Tinerii Cicero cu ochii oblici

200 de tineri din 35 de tari au transformat Brasovul intr-o reduta, pe care au incercat sa o cucereasca prin puterea argumentelor. Sud-coreenii s-au dovedit cei mai persuasivi. Coreea de Sud si Slovacia si-au disputat finala campionatului international de dezbateri academice, aflat la a 12-a editie, avind ca tema de argumentare si contraargumentare adoptarea unei politici internationale privind respectarea Conventiei Drepturilor Copilului. Juriul, format din membrii International Debate Education Association (IDEA) din SUA, a decis cu patru voturi contra trei ca „afirmatorii“, echipa Coreii de Sud, formata din Sea Hu Im, Tae Hyun Ahn si Albert Hong, au cistigat competitia pe natiuni, la care au concurat 40 de echipe. Cum se naste ideea cistigatoare Tinerii, cu virste de pina la 18 ani, si-au construit foarte atent pledoaria de argumentare, organizarea ideilor, retorica si nu au aratat pic de emotie in fata celor 200 de participanti din toata lumea, strinsi in Centrul Reduta din Brasov. Ideea cu care au cistigat a fost aceea a introducerii unor certificate de nastere pentru copiii care se nasc in tarile sarace de peste tot din lume. „Practic, asta este una dintre cele mai mari probleme din lume in tarile sarace, pentru ca neinregistrarea acestor copii inseamna ca nu au acces la nici unul dintre drepturile lor. Daca ei nu exista pentru Guvern, inseamna ca e foarte greu de demonstrat legal care este virsta lor si, neputind sa demonstrezi care e virsta, e foarte greu sa acuzi fabricile care ii angajeaza ilegal ca forta de munca“, a explicat Anca Pusca, trainer IDEA, subiectul dezbaterii. Propunerea pe care au facut-o cei trei coreeni a fost infiintarea unei agentii internationale care sa se asigure ca fiecare copil nascut primeste un certificat de nastere , iar problema sa fie reglementata nu numai national, ci si international. Mecanismele de implementare, fondurile de la G8, de la Natiunile Unite si de la UNICEF, necesare unui astfel de proiect, toate acestea au fost trecute in planul dezbaterii de sud-coreeni. Misiunea echipei slovace a fost sa combata argumentele adversarilor. „Negatorii“, trei baieti din Slovacia, nu au reusit sa convinga juriul ca merita trofeul natiunilor din simplul motiv ca unul dintre ei a admis ca propunerea coreenilor este una buna, chiar si in teorie. „Retoric vorbind, nu incepi acceptind pozitia celorlalti“, a punctat arbitrul Pusca. Scolile private versus cele de stat Trainerul IDEA, aflat la doctorat in SUA, a oferit si o alta explicatie legata de victoria coreenilor. „Echipa Coreii este pentru prima data cind participa la aceasta competitie, sint niste echipe foarte bine pregatite (sase echipe - n.r.) pentru ca ele participa la dezbaterile parlamentare; coreenii sint niste copii foarte bine pregatiti, vin de la niste scoli foarte bune si vorbesc engleza foarte bine. In plus, au si niste antrenori foarte buni, antrenorul echipei cistigatoare fiind asistent la Harvard. Pe de alta parte, Slovacia este o echipa cu traditie in dezbateri, prezenta la competitii inca de la inceput, de acum 15 ani, iar copiii vin de la scoli normale, de stat“, a explicat Anca Pusca. Romania a vorbit pina in sferturi Echipa Romaniei, reprezentata de Ana Anitoaei, Bianca Dragomir si Radu Cotarcea, s-a oprit in sferturile competitiei de dezbateri academice. „Toata lumea le-a spus ce grozavi sint, ce buni sint, ca au luat punctaje mari, ca au cistigat multe meciuri si ei au luat-o mai usor“, motiveaza antrenoarea echipei din Sfintu Gheorghe, Gabriela Cucu. Subiectul pentru care a pledat grupul celor trei romani a fost legat de etica in business, si anume introducerea unui sistem de monitorizare a companiilor suspectate ca folosesc minori ca forta de munca. „Slovacii au incercat sa demonstreze ca acest lucru se face, dar nu au fost foarte expliciti in contraargumentare, cum sustineau romanii“, a spus Gabriela Cucu. Despre echipa Romaniei, originara din Sfintu Gheorghe, Monica Mocanu, presedinta Asociatiei Romane de Dezbateri, oratorie si Retorica (ARDOR), are numai cuvinte de lauda. „Stirnesc incredere prin felul in care si-au insusit dezbaterile in viata de zi cu zi: sint foarte performanti la scoala, doi dintre ei sint olimpici nationali (n.r. - la limba romana si la limba engleza), sint o combinatie foarte reusita de tineri extrem de studiosi, dar si extrem de naturali, care nu aluneca in nici una dintre extreme. Dezbaterile i-au invatat sa aiba o rapiditate de reactie si o eficienta in studiu foarte mare; cu alte cuvinte, sint niste copii pe care te poti baza, asa cum sint multi dintre tinerii din ARDOR“. Argumentatia, materie optionala Orice tinar cu virsta intre 14 si 18 ani poate sa se inscrie in ARDOR. „Pentru cei care practica deja dezbaterile cred ca isi dau seama ca este cel mai important instrument in viata, de a sti sa iti motivezi deciziile”, spune Monica Mocanu. Trebuie doar sa ai sansa sa fie in orasul tau un instructor atestat ARDOR. In Romania nu exista foarte multe cluburi, ci asociatii regionale in Moldova, Transilvania, Banat, Muntenia, o alta pentru regiunea maghiara si, in final, Ploiesti. „Sistemul nostru educational nu este foarte inclinat catre dezbatere si catre acceptarea punctelor de vedere diferite; uneori am avut dificultati in a intra in anumite licee ca sa le prezentam acest program bazat numai pe voluntariatul profesorilor si al tinerilor”, a declarat Mocanu. Presedintele ARDOR a adaugat ca dezbaterile pot fi predate si ca materie optionala in scoli, insa nu se intimpla acest lucru in prea multe locuri din Romania. Dezbaterea, ca instrument de comunicare, poate fi cheia succesului in cariere precum relatiile internationale, avocatura, politica , jurnalismul, relatiile publice. Subiecte sensibile pentru dezbateri nationale Echipele de dezbateri din tarile participante au trebuit sa raspunda, in cinci minute, la intrebarea care ar fi subiectul unei dezbateri nationale la tine in tara? Moldova: Sa renuntam sau nu la Transnistria pentru o eventuala integrare in UE? Romania: Ce ar trebui sa aiba prioritate la inscrierea la facultate: rasa sau situatia social-economica (discriminare pozitiva)? Sa trecem sau nu la un sistem medical privat? Rusia: Extremismul si xenofobia reprezinta o problema in Rusia? Israel: Sa fie sau nu obligatoriu serviciul militar de trei ani? Trebuie sau nu sa avem granite permanente intre Israel si Palestina? SUA: Care este rolul SUA in lume in conditiile in care agenda lui Bush a fost deja stabilita? Coreea de Sud: Ar trebui adoptata o politica de reunificare a celor doua Corei? Slovacia: Este in stare natiunea sa isi reaminteasca trecutul foarte recent si greselile lui (in conditiile in care a fost ales un partid nationalist in guvern)?