Theodor Stolojan: "Am propus Alro finantarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda"

In scandalul politic al “biletelor” si al memoriului adresat de producatorul Alro din Slatina Administratiei Prezidentiale a fost adus in discutie si numele fostului consilier prezidential pe probleme economice Theodor Stolojan. In incercarea de afla cat de legala si de necesara a fost implicarea Departamentului economic de la Cotroceni in rezolvarea problemelor ridicate de Alro in celebrul memoriu, i-am adresat fostului consilier prezidential o serie de intrebari. In interviul acordat, Theodor Stolojan a explicat nu numai contextul constitutional in care pot actiona presedintele si aparatul care i se subordoneaza, ci si subteranele relatiilor din sistemul energetic national, care au permis aparitia “baietilor destepti” pe asa-zisa piata libera a energiei. - In ce masura Administratia Prezidentiala se poate ocupa de problemele ridicate de Alro in memoriul transmis la Cotroceni? - Administratia prezidentiala, in domeniul economic, nu are atributii de Executiv. Administratia Prezidentiala, dupa Constitutie, are atributii clare pe linia politicii externe, pe linia securitatii nationale si mai are cateva atributii care tin, pe de o parte, de buna functionare a institutiilor statului si, pe de alta, de ceea ce se cheama medierea in cazul in care institutiile statului nu se mai inteleg intre ele sau cand o parte din societatea civila sau populatia nu se mai intelege cu institutiile statului. Si atunci, oamenii, alegandu-l pe presedinte in mod direct, considera ca este omul care trebuie sa primeasca orice nemultumire. La Presedintie se primesc 4.000-5.000 de sesizari sau memorii in fiecare luna, ele fiind trimise fie la institutiile statului care au atributii sa le rezolve, fie la departamentele de specialitate din cadrul Administratiei Prezidentiale. Unele memorii sau scrisori sunt adresate si direct acestor departamente de specialitate, pentru ca sunt persoane care cunosc foarte bine ceea ce inseamna Administratia Prezidentiala. Pe aceste memorii, inainte de a le trimite spre rezolvare, scriam “va rugam sa ne informati si pe noi despre ceea ce i-ati trimis petentului”. Aceasta este procedura, standard de lucru la Administratia Prezidentiala, in domenii de genul sanatate, invatamant, proprietati, probleme economice. - Dar dumneavoastra nu v-ati oprit aici, ati realizat o analiza pe piata energiei. - Inca de pe vremea cand lucram acolo, am spus ca nu suntem o simpla masina care inregistreaza si da mai departe si, cel mult, urmareste daca s-a dat un raspuns. Am stabilit urmatoarele criterii care trebuie sa ne faca pe noi sa intervenim intr-o situatie sau alta. Un prim criteriu a fost sa incercam sa deslusim, din aceste sesizari sau memorii, problemele care ne demonstreaza ca este vorba despre nefunctionalitatea unui sistem economic. Si aici avem o atributie constitutionala, presedintele Romaniei, aparatul care i se subordoneaza, vegheaza la buna functionare a institutiilor statului. In felul acesta ne-am ocupat de problemele ridicate de Alro, ne-am ocupat de problemele ridicate de Sanatate sau de cele privind reforma invatamantului. A existat si un al doilea criteriu. Unele memorii sesizeaza probleme pe care noi le apreciem ca intr-o perioada mai scurta sau mai lunga de timp pot genera conflicte sociale daca nu li se acorda atentia necesara. Si nu putem lasa sa se intample intai astfel de conflicte si apoi sa apara presedintele, in ultima instanta, in rolul de mediator. Incercam sa le prevenim cat putem. Asa a actionat presedintele cand s-a dus peste dl Tariceanu, care trata cu usurinta o greva din invatamant, ce dura de trei saptamani. Presedintele a venit atunci si cu o solutie, sa nu marim salariile, ci sa marim investitiile in baza materiala. La fel a actionat si in cazul Rafo, unde se profila un conflict major, sindicatele de acolo incepand sa blocheze, la un moment dat, drumul national. Prevedeam o problema sociala imensa nu numai pentru zona Bacau, ci pentru intreaga Moldova. Nu exista competitie - Se spune ca noi avem o piata libera a energiei electrice. De ce nu a functionat in cazul Alro? - Pana la interventia noastra, piata energiei era doar asa-zis libera. In Banca Mondiala, unde si eu am lucrat, a fost o dezbatere cum trebuie sa liberalizam nu numai energia electrica, utilitatea, ci cum sa liberalizam tot ceea ce inseamna monopol natural. Radu Berceanu a facut prima miscare corecta in sensul ca a separat producatorii de energie electrica de transmisia pe liniile de inalta tensiune care reprezinta elementul de monopol natural. Prima concluzie care a rezultat din dezbaterile de la Banca Mondiala a fost ca liniile de transport sa ramana, deocamdata, in proprietatea statului. Berceanu a facut acest lucru si, mai mult, a spart producatorii, separandu-i in Hidroelectrica, Termoelectrica si Nuclearelectrica. Sigur, intervine o problema, cine cumpara energie ieftina de la Hidroelectrica. Statul, ca proprietar, trebuia sa se gandeasca mai bine la modul in care se stabileste pretul la energia livrata pana apar si producatorii privati. Deci primul pas a fost facut. Nu s-a facut insa pasul doi. In loc sa se puna niste conditii clare de competitie pe piata, ne-am trezit ca niste “baieti destepti” au batut la usa Hidroelectricii si au facut contracte pana in 2013. Deci asa-zisa piata libera a energiei la noi era de fapt cu totul altceva. Reprezenta circa 30% din cantitatea produsa in Romania care fusese contractata direct de niste “baieti destepti”, care au avut relatiile potrivite in perioada 2001-2005. Combinatia cu “baietii destepti” - Cum au ajuns intermediarii sa incheie direct cu Hidroelectrica astfel de contracte la pret mic? - Si eu m-am intrebat cine i-a dat voie Hidroelectricii sa faca asa ceva. De ce nu i s-a imputat directorului faptul ca nu a vandut energia in sistemul national care mergea pe un pret mediu? Din discutiile pe care le-am avut cu presedintele Autoritatii de Reglementare in Domeniul Energiei am inteles ca exista o explicatie initiala, care atunci, la inceput, era valabila, dar care dupa doi-trei ani ar fi trebuit sa dispara. Explicatia a fost urmatoarea: Hidro-electrica pe vremea lui Dan Ioan Popescu facuse niste credite externe pentru retehnologizari. Si la vremea respectiva, ceea ce era corect, Romania nu avea intrari mari de valuta. Atunci s-a venit cu urmatoarea combinatie: sa garantam creditele cu niste contracte de livrare a energiei electrice la export. Si asa au aparut “baietii destepti”. Dar aceasta situatie a disparut incepand cu 2002, cand Romania a inceput sa primeasca tot mai multa valuta si problema s-a inversat. Deci aceste contracte nu-si mai aveau ratiunea. Si, desigur, nemaiavand ratiune, ele s-au mutat pe intern. Cel putin asa mi s-a spus. Deci asta era piata libera, o facatura, o capusare a sistemului energetic national. Alro se pare ca a primit o perioada de timp energie electrica mai ieftina de la unii dintre acesti “baieti destepti”, dupa care, dintr-un motiv sau altul, fie Hidroelectrica a marit pretul, fie “baietii” acestia au crescut pretul. Cert este ca lucrurile nu au mai mers. - De ce este Alro un consumator special? - Trebuie sa stiti ca atunci cand consumatorii intra in retea la o ora si ies la o alta genereaza in sistemul energetic national necesitatea pastrarii unei rezerve a capacitatii de a produce energie electrica, rezerve care costa. Deci acesti consumatori care provoaca varfuri de consum trebuie sa plateasca un pret mai mare decat acei consumatori, cum este Alro, care consuma constant. Daca noi am avea in economie consumatori ca Alro, nu ne-ar mai durea capul. Ne-am face calcule de genul ca ne trebuie o capacitate de productie , sa zicem, de 1000 de MW, plus o rezerva de 10%. Or, in realitate, trebuie sa avem o rezerva mult mai mare pentru ca, de exemplu, la ora 7 seara, cinci milioane de familii deschid televizorul si-l inchid la ora 9. Sigur, sistemul nu este atat de simplu cum il descriu eu. Dar ramane esenta: pentru acest gen de consumatori care se conecteaza intr-un anumit moment al zilei, avem nevoie de o capacitate de rezerva care costa. Si atunci, Alro ne-a spus ca, pe plan mondial, consumatorii ca el, conectati permanent, au contracte pe termen lung. Nu se pot duce la bursa sa vada cum se vinde astazi, care este pretul peste o ora. Aceasta este proasta intelegere a unei burse a energiei electrice. Daca acesti consumatori vor sa faca o investitie care inseamna sute de milioane de euro, nu poti sa le dai acordul si apoi sa-i trimiti pe piata, din ora in ora sau din zi in zi. Acest gen de consumatori au nevoie de contracte pe termen lung si de reguli clare de formare a pretului la energie, pentru ca toti acesti consumatori se afla intr-o competitie mondiala . Important este, pe fond, ca Alro avea dreptate. Consuma 8% din energia electrica a Romaniei si consuma constant. Care au fost jocurile lor nu ma intereseaza. Mai intevine o particularitate. In alte tari, de exemplu Franta, cei care au gandit uzinele de aluminiu le-au asezat langa un mare producator de energie. In Romania nu au avut aceasta gandire in socialism. Prin urmare, Alro a fost construit la Slatina si trebuie sa apeleze la sistemul de transmisie de inalta tensiune, care-i mareste costul energiei. De aceea Alro a vrut sa cumpere energie ieftina de la Hidroelectrica sau de la Nuclearelectrica. Dar, dupa cum ne-a spus, Hidroelectrica l-a trimis la o firma de apartament si Alro a refuzat sa fie capusat de acesti “baieti destepti”. Aceasta problema ridicata de Alro ne-a aratat o problema din sistem, iar piata libera a energiei cu care ne laudam era o facatura. A doua problema ridicata de Alro a fost cea a investitiilor. Ne-a spus ca nu poate sa obtina banii de la investitori pentru ca nu-si poate estima profitul pe urmatorii 10-15 ani din cauza faptului ca un business plan este imposibil de facut daca va cumpara energie de pe bursa la un pret variabil . Bineinteles, aceasta nu este numai problema de la Alro, ci si a altora ca el. Doua propuneri Atunci am facut doua propuneri. In lume, asemenea fabrici incearca sa-si faca propriul generator si atunci eu le-am dat ideea sa cumpere microhidrocentrale care se scot in acest an la vanzare. Au analizat si nu le-a convenit pentru ca interveneau niste costuri suplimentare de intretinere, pentru decolmatare. Dupa aceea le-am spus ca Romania cauta finantare pentru generatoarele nuclearelectrice 3 si 4. Daca participau la finantare, banii urmau sa le fie rambursati sub forma de energie electrica. Si au fost de acord sa participe cu 20-30% din finantare pentru un generator in contrapartida cu energie. Sigur, urmau sa participe la licitatie intr-un consortiu. Tot in aceasta ordine de idei Alro a mai venit si a mai spus ca pe plan mondial producatorii leaga pretul energiei de pretul aluminiului la bursa. Atunci cand pretul aluminiului creste pe piata, creste si pretul energiei electrice livrate. Si invers, scade unul, scade si celalalt, dar in niste limite acceptabile de ambele parti. - Ce ati facut cu toate aceste date? - Ne-am adunat colaboratorii, de exemplu pe consilierul de stat Bogdan Teodoriu, si am inceput discutiile cu presedintele ANRE, cu responsabilii de la Hidroelectrica, pana ne-am lamurit despre ce este vorba. Si s-a lamurit si ministrul Seres, care apoi a facut doua lucruri pe care eu le consider corecte. Sigur, a corectat ce se mai putea corecta, pentru ca acele contracte erau facute asa cum se incheie toate contractele cu statul: foarte bine pentru privati si foarte prost pentru stat. Seres a deschis piata, adica a decis sa fie negociata pe asa-zisa piata libera o cantitate mai mare de energie si a inceput sa discute cu “baietii” contractele pana i-a convins sa cedeze de buna voie o parte din cantitatile contractate. In momentul acela noi ne-am retras din discutie, ca nu mai aveam ce sa facem. Eu nici nu stiam ca Valeriu Stoica era avocatul lui Alro. - In afara de producatorul de la Slatina, in investigatia pe care ati facut-o ati mai gasit si alti consumatori mari trimisi la firme de apartament? - Nu. Eu nu am intrat in amanunte de genul cine sunt firmele de apartament, cati clienti au. Nu m-a interesat acest lucru. Ne-a interesat de ce sistemul energetic a ajuns in halul acesta. - Nu v-ati intrebat de ce Alro nu s-a dus la Ministerul Economiei? - I-am intrebat si au spus ca ceea ce exista la Presedintie exista si la Ministerul Economiei. De aceea dialogul dintre mine si ministrul Seres a fost unul direct, pe memoriu. El avea memoriile primite, cum le aveam si noi, iar eu am lucrat corect cu omul acesta. - Credeti ca ministrul Seres nu cunostea aceste anomalii din piata energiei? - El stia, cauta solutii si sa nu va imaginati ca aceia care urmau sa piarda castigurile stateau cu mainile in san. Aceste firme intermediare au castigat milioane de euro din acest comert cu energie electrica si evident ca existau o reactie si o presiune foarte mare asupra lui, venita din diferite parti, mai ales ca, intre timp, pe piata asta au intervenit si alte firme, cele din 2005. - Cand ati avut discutiile cu Marco, nu v-a spus ca unul dintre actionarii Alro, Conef, importa direct gaze naturale de la Gazprom? Nu v-a propus si o solutie de genul gaze mai ieftine in schimbul energiei ieftine? - Nu imi amintesc. Este posibil sa fi intervenit si o asemenea solutie, sa poata mijloci ei niste contracte. Dar nu imi amintesc pentru ca deja era o chestiune care nu ma mai interesa pe mine. Era o treaba de interes pentru MEC, cel care avea sarcina sa asigure importurile de gaze naturale. Scurta istorie a contractelor Societatea Alro cumpara in anul 2005 energie electrica de la o firma privata care, desi nu era decat un intermediar, reusise sa incheie un contract pe termen lung cu Hidroelectrica. Ulterior, Alro reuseste sa semneze un contract cu Hidroelectrica. Tariful obtinut pentru 2006 era de 24,57 dolari/MW, la care se mai adaugau 6 dolari reprezentand costurile de transport. Un pret relativ mare, daca avem in vedere ca energia vanduta de Hidroelectrica catre populatie era cu putin peste 24 dolari/MW. Controversa in care se afla acum Alro a fost prezenta si in alte tari europene care au cautat diverse solutii pentru ea. De exemplu, francezii au rezolvat problema tarifelor la energia electrica pentru marii consumatori intr-un mod care ar trebui sa fie luat in seama si de catre marii consumatori din Romania. Marii consumatori s-au asociat si au negociat impreuna achizitionarea de energie electrica de la EDF. Metoda prezinta avantajul ca se cumpara printr-un singur contract o cantitate foarte mare de energie la un pret, evident, special. Ulterior, cantitatile de energie sunt distribuite intre cei care au format asociatia profesionala. Conef importa gaze direct de la Gazprom Combinatul de aluminiu Alro are in acest moment actionar principal grupul Marko, care detine 85,26% din capitalul social. Alaturi de acesta in structura actionariatului semnificativ se mai regasesc Fondul Proprietatea - cu 10,5% si Conef - cu 3,22%. Aparitia Conef, care este o casa de comert inregistrata in Elvetia, dar cu actionari rusi, in structura actionariatului de la Alro nu este lipsita de interes. Conef este firma care aduce gaze naturale in Romania din Federatia Rusa in baza unui contract direct incheiat cu Gazprom. Un contract semnat in urma cu cativa ani si care se intinde pe o perioada de 18 ani si putem intui ca preturile si comisioanele sunt pe masura. Numai in 2005, prin Conef, pe post de intermediar, au fost aduse in Romania 1,5 miliarde metri cubi de gaze, aceasta dupa ce in 2004 cantitatea intermediata a fost de circa 1,2 miliarde metri cubi de gaze.