Social

Taranii din Dambovicioara, de la magar la Toyota Corolla

Cu banii castigati din turism si din vanzarea cascavalului, localnicii din comuna argeseana traiesc pe picior mare. Un „sheep and cow manager", cu o investitie initiala de 200 de oi si un "brand consulting" din partea lu’ tanti Kati, nevasta-sa, a reusit sa isi deschida un business de succes (face branza si primeste turisti in casa). Datorita unui "business planning" bun, cu banii castigati a reusit sa-si achizitioneze in afara de un papuc, un ARO si trei magarusi, si o superba masina straina spre invidia celorlalti jucatori de pe piata. Aceasta este povestea de succes a unui taran de munte prezentata in limbajul jurnalistic specific revistelor de profil economic. Cascavalul de Rucar e un brand. Numai ca nu prea e facut de rucareni, ci de localnicii din comunele invecinate. La orele amiezii, in Rucar nu vezi pe strada decat cativa barbati afumati de rachiul de prune care s-a facut din belsug anul asta, si copiii care se intorc de la scoala. Am intrebat din poarta in poarta daca gasim vreun gospodar care sa ne arate cum se prepara cascavalul afumat, insa toti ne-au raspuns la fel: "Mergeti la pestera, la Dambovicioara, la noi nu au mai ramas decat doi-trei batrani care se ocupa cu asa ceva". Desi e o localitate cu potential turistic enorm, Rucarul pare trist. Stradutele nu sunt asfaltate, pensiunile viu colorate de la marginea drumului national nu au avut prea multi turisti, iar cei care nu au nici multe animale si nici sute de hectare de padure abia daca au cu ce sa isi duca zilele. In schimb , dom’ primar, un nene mic si negricios, si-a tras un sediu de primarie cu termopane negre care merg de minune cu pensiunile de vizavi galbene sau verzi si cu strazile neasfaltate. Drumurile proaste nu reprezinta o problema, pentru Titi Flocea, asa cum e poreclit primarul, pentru ca una din cele patru masini ale lui e un Nissan Navara de teren cu care se plimba tantos de colo-colo. Localnicii nu il prea au la inima pe edilul lor si il parasc ca ar avea sute de hectare de padure si hoteluri, desigur, cumparate in cel mai cinstit mod, din salariul de la primarie. Parasim Rucarul si ne indreptam spre Pestera, asa cum ne-au sfatuit localnicii. La Primaria din Dambovicioara era masa mare. Intr-o camera de consiliu, mititei, pastrama, si alte bunatati din bucataria traditionala romaneasca, toate pregatite probabil pentru vreo vizita de la judet. Primarul ne trimite tot spre Pestera daca vrem sa vorbim cu cei care fac celebrul cascaval de Rucar. Dambovicioara chiar arata a statiune agroturistica. Multe din cele peste 30 de pensiuni au mansarde din lemn, blanuri de urs sau piei de oaie atarnate pe cerdac si foarte multe flori la ferestre. Chiar daca sezonul turistic s-a terminat, la Pestera erau destui turisti, mai ales straini. Mirela, o femeie care locuieste impreuna cu parintii si cei doi copii ai sai, vinde cascaval, branza de burduf si tot felul de siropuri in fata pesterii. Singura sursa de venit a Mirelei este taraba din fata Pesterii pe care o umple in fiecare zi cu produse proaspete. In sezon poate castiga si 100 de euro pe zi, insa sunt zile in care nu vinde de mai mult de 150 de lei. De departe, cel mai gospodar om din localitate este Sever Tentu. Din banii de pe oi si de vaci, Sever si-a construit o pensiune turistica, si-a luat o Toyota Corolla si isi intretine baiatul la facultate. Sever Tentu este deja ve­deta. A aparut intr-o revista auto fiind surprins cu caciula de oaie in cap in timp ce se interesa de noua lui masina, o Toyota. "M-am uitat la ea, mi-a placut si m-am hotarat sa o cumpar. Dealerul tot voia sa imi faca oferete de leasing, de credit, insa eu i-am zis ca am banii la mine. Degeaba am platit -o pe loc, ca tot in trei luni mi-a venit masina la Pitesti", povesteste cu haz Sever. "Am dat cu caciula de oaie in ea sa nu o ". Pe cat e de gospodar si istet, pe atat e de glumet ciobanelul nostru. In 3-4 ore vinde branza de 1.500 lei Vinde cea mai buna branza de oaie de la cele 300 de mioare de rasa pe care le tine la vreo 200 de kilometri distanta de Dambovicioara. Apoi, turistii care vin la pensiune sunt clienti fideli de ani de zile. "Am un client care vine tocmai de la ca sa manance la mine pastrama de berbecut, facuta de Kati, sotia mea", spune Sever. Atat de cautata e branza lui Sever incat in trei-patru ore vinde in piata din Rucar cam de 1.500 de lei. Pe langa masina lui cea noua, Sever mai are si o Dacie papuc si un ARO. Cu ele cara branza si cascavalul la piata, ori berbecutii la abator. "Am tot ce-mi trebuie, numai de pe urma animalelor. Cand trag linie la sfarsit de luna trebuie sa raman macar cu 10.000 de euro profit", spune Sever. Produsele facute de Kati sunt atestate de Ministerul Agriculturii ca produse traditionale, iar familia Tentu este foarte mandra de acest lucru. In sezon, toate cele 30 de pensiuni din localitate sunt pline. Turistii vin aici pentru peisaje, pentru , dar si pentru mancarea ecologica pe care le-o ofera localnicii. Nu toate pensiunile sunt ale oamenilor locului, sunt foarte multi bucuresteni care si-au cumparat case in zona. In afara de cresterea animalelor, padurea este o alta sursa importanta de trai pentru cei din zona Rucarului. Majoritatea localnicilor din Dambovicioara, ca si cei din localitatile invecinate sunt proprietari de padure. Aproape nimeni nu are mai putin de cinci hectare. Insa gura satului spune ca edilii sunt cei mai instariti din punctul asta de . "N-ai sa vezi primar, vice sau secretar de pe aici care sa nu aiba cel putin 100 de hectare de padure si o pensiune turistica", spune Sandu P., un localnic. Pensiunea Doi este una dintre cele mai frumoase de pe culoarul ... La Pensiunea „Doi Bujori ", cascavalul afumat se vinde langa cateii ciobanesti De la Podul Dambovitei spre Brasov, pe culoarul Rucar-Bran se afla o pensiune frumoasa din lemn care te obliga, parca, sa opresti. Se cheama "Doi Bujori", pentru ca familia Bujor este proprietara pensiunii. Au 300 de oi, cateva zeci de capre si vaci. Muncesc de dimineata pana seara, insa au tot ce le trebuie. Nicu Vorovenci este ginerele familiei Bujor si ne arata ciobanestii lui de rasa. "Normal, un pui de ciobanesc se vinde si cu 100 de euro, insa ii dam mult mai ieftin", povesteste Nicu. Dupa ce ne arata, pe rand puii si mamele lor, Nicu ne duce la strunga de capre pentru a ne arata de unde vin banii. Soarele a apus deja, iar vacile si caprele sunt mulse. Chiar daca e imbracat cu tricou de firma si blugi, Nicu a intrat in tarc si a incalecat pe tapul lui preferat, pe care il cheama Trofeu, datorita coarnelor imense pe care le poseda animalul. "Avem tot ce ne trebuie, castigam suficienti bani cat sa traim bine. Insa pentru asta trebuie sa muncesti si sa nu fii risipitor", spune Nicu. Am plecat de la "Doi Bujori", lasandu-i in urma pe Sever cu Toyota lui, si pe Nicu cu Trofeul, gandindu-ma cat de fericiti trebuie sa fie acei oameni simpli de la tara care imbina cresterea animalelor cu agroturismul. Oricum, ma simteam la fel de bine ca "distrugatorii de mituri" de pe Discovery pentru ca am aflat ca celebrul Cascaval de Rucar nu se face la Rucar. Cascavalul, transformat in „cascaval" Sever Tentu are 300 de oi, 9 porci, 120 de pasari, 19 vaci si o pensiune de 20 de locuri. La stana are angajati 12 oa­meni, insa de pensiunea turistica se ocupa numai familia. Pensiunea a ridicat-o nu­mai din banii pe care i-a ob­ti­nut din cresterea animalelor si se bucura de un grad de ocupare de 100% timp de 3-4 luni pe an, iar in rest de 80%. In prezent, din cres­te­rea animalelor si pensiunea­ tu­ris­tica, familia Tentu are un profit net de peste 10.000 de euro lunar. Cu banii castigati, Sever Tentu vrea sa isi construiasca o fabricuta de prelucrare a laptelui accesand fonduri structurale . In afara de cascavalul afu­­mat si branza in scoarta de stejar ,­ rucarenii mai vand sirop de brad, zmeurata si dulceturi, toate facute in casa dupa metode traditionale. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Turism Acasa.ro ca sa afli care sunt cele mai frumoase destinatii de vacanta.
loading...
  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila: O cariera de succes la varsta de 5 ani

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste aici.