Şoriceii-roboţi repară subteranele Bucureştilor

Lucrările din zona-pilot a Centrului istoric se desfăşoară cu mare discreţie. Şi asta nu pentru că cineva nu vrea să arate cum se lucrează, ci pentru că toată munca se consumă sub pămant şi în faţa monitorului unui computer. Un "şoarece " electronic umblă prin canalizarea veche de mai bine de 100 de ani şi le arată specialiştilor, la milimetru, unde trebuie să intervină. Omul stă la calculator , aparatele lucrează Roboţelul cu cameră video este introdus pe ţevile cu diametrul unei cutii de pantofi şi funcţionează ca un endoscop folosit de medici. Propulsat de un motoraş similar cu al unei maşinuţe teleghidate, "şoricelul" electronic filmează şi fotografiază în cele mai dificile zone ale conductei, unde un om abia poate băga mana. Informaţiile sunt trimise către un computer amplasat într-o utilitară parcată la marginea gurii de canal, prin care este introdus aparatul. Specialiştii numesc sistemul CCTV, un laborator de filmare şi vizionare, în care omul stă la calculator, iar aparatele lucrează pe sub pămant sau prin conductele pline de mizerie. "Introducem la început un robot care ne dă informaţiile video despre intervenţia pe care trebuie să o facem. După el vine alt robot care curăţă conducta, şi apoi noi putem remedia eventualele fisuri", declară şeful de şantier din Centrul istoric, Remus Iftene. S-au cercetat aproape 2 km de conducte Informaţiile stocate cu ajutorul "şoriceilor" electronici sunt puse pe un DVD, iar specialiştii au informaţii despre adancimea şi locul exact unde trebuie intervenit, evident cu un alt robot specializat în diferite lucrări. Inginerii care lucrează la canalizarea Centrului istoric îşi aduc aminte chiar de întamplări amuzante din subteran. "Lucram pe strada Franceză, iar robotul a întalnit un şobolan care fugea spre cameră. Şobolanul s-a lovit de obiectivul roboţelului şi a fugit speriat înapoi", îşi aminteşte şeful de şantier. Conducerea firmei de construcţii spune că roboţeii lucrează în subteran de mai bine de două luni. "Am început lucrările pe 11 decembrie, iar cu aceste aparate am reuşit să finalizăm 60 la sută din totalul reparaţiilor", ne spune directorul general al societăţii care a caştigat licitaţia de reabilitare a canalizării, Bogdan Mocanu. „Robotul ne-a ajutat să regandim proiectul" "Planurile ne arătau că pe strada Toniza este o singură reţea de canalizare. Robotul a descoperit încă una şi ne-a ajutat să regandim proiectul", ne precizează Remus Iftene. Şeful de şantier spune că, în decursul timpului, reţeaua de canalizare din Centrul vechi a fost modificată de cei care au locuit în zonă, care au făcut branşamente după ureche. Astfel de racorduri, care nu apar în proiectele iniţiale, au putut fi observate în urma fotografiilor făcute de "şoriceii"-minune. Lucrările vor dura 18 luni, iar săpăturile la suprafaţă vor fi făcute numai dacă reţeaua este prăbuşită sau întreruptă. O astfel de intervenţie va fi necesară din martie, pe strada Franceză. 20,7 milioane de euro pentru refacerea canalizării Din cele peste 200 milioane de euro destinate Centrului istoric, în jur de 10 la sută intră în refacerea canalizării. Structura stradală va fi mai rezistentă pe străzile Stavropoleus, Poştei, o porţiune din Franceză, Filitti, Toniza, Lipscani şi inelul Gabroveni- Covaci , unde va fi zona circulabilă a Centrului istoric.