Social

Sistemul sanitar, în criză de medici

Reforma care bate pasul pe loc în sistemul sanitar , slaba salarizare, gestionarea defectuoasă a fondurilor colectate de la contribuabili şi lipsa dotărilor din unităţile medicale sunt doar cateva dintre motivele care i-ar convinge pe 52% din medicii participanţi la sondaj că este mai bine să-şi practice meseria în străinătate. Dar nu prea departe de casă; 48% din intervievaţi ar prefera Europa, cate 1% în SUA şi Canada, iar alte două procente nu s-au decis încă. În premieră, un sondaj paralel a fost făcut şi printre pacienţi, care s-au arătat mai mult decat îngăduitori cu medicii. N-avem reformă, n-avem valoare! Pe acolo pe unde nu stagnează, reforma sistemului sanitar a luat-o pe căi greşite. Nu mai puţin de 61% din repondenţi au fost de acord că reforma nu există, în timp ce alţi 21% consideră că nu merge pe drumul cel bun. Doar 18% din medici consideră că reforma avansează într-o direcţie bună. Cei cu varste cuprinse între 26 şi 35 de ani sunt contestarii cei mai numeroşi. Aproximativ 40 de procente din ei zic că schimbările merg prost sau că situaţia reformei este staţionară. Proporţia de nemulţumiţi se păstrează şi în cazul parametrilor de venit. În timp ce medicii cu salarii de 150 şi 200 de euro contestă reforma, cei care caştigă mai mult de 500 de euro spun că ea este pe drumul cel bun. De aici rezultă şi unul dintre motivele care i-ar face să plece în străinătate; un procentaj de aproximativ 60% din cei care nu văd reformă pe nicăieri - sau o văd greşită - în sistemul sanitar doresc să profeseze afară. Curios, nemulţumire există şi în cazul celor cu venituri de peste 500 de euro şi care consideră că totul merge spre bine în Sănătate. Chiar şi în aceste condiţii, 40% din ei ar pleca urgent să muncească în clinici occidentale sau de peste Ocean. Bani puţini şi prost gestionaţi O altă cauză care-i convinge pe medici să-şi viseze viitorul în străinătate este şi gestionarea banilor colectaţi de la persoanele asigurate în sistemul sanitar. Aproape trei sferturi din repondenţii la sondajul Colegiului Medicilor din Iaşi consideră că managementul acestor fonduri este unul defectuos. Alţi 13% sunt de-a dreptul indignaţi de gestionarea banilor veniţi de la asiguraţi. Totuşi, un procentaj de 15% consideră că fondurile merg acolo unde trebuie. Proporţia lor se apropie curios de mult de a celor care consideră că reforma merge într-o direcţie bună... Nemulţumiţii cei mai numeroşi sunt în punctele cele mai fierbinţi şi sensibile ale sistemului de sănătate: spitalele. Aproximativ 70% din cei care lucrează în aceste unităţi sanitare consideră că nivelul finanţării este departe de nevoile reale din sistem. De altfel, subfinanţarea este principala problemă a sănătăţii din Romania. Aproape jumătate din medicii participanţi la sondaj au reclamat această situaţie. Numai că şi organizarea sistemului sanitar lasă de dorit, 40% din opinenţi acuzand probleme în interior. Sistemul are nevoie de 7 la sută Sănătatea a primit pentru anul în curs echivalentul a aproximativ 5% din Produsul Intern Brut, respectiv 4,1% din fonduri publice , şi 0,9% - din surse private. Procentajul total este departe de a fi mulţumitor pentru cei care simt direct lipsurile din sistem. Aproape 90% din repondenţi consideră că Sănătatea ar trebui să primească cel puţin 7% din PIB. Raţionamentul lor nu este lipsit de etaloane: Europa Centrală şi de Est alocă o medie de circa 6-7% din PIB, în timp ce în Europa de Vest media urcă pană la 8-9%, maximum 10% din PIB. Este clar că sărăcia din Sănătatea romanească se reflectă şi în buzunarul medicilor. Jumătate din cei chestionaţi au mărturisit că salariile lor nu depăşesc 300 de euro, în timp ce doar 15% se pot lăuda că primesc peste 500. Şi de aceea aproape 90% consideră că au venituri mici şi foarte mici, în raport cu munca prestată. Ca atare, mai apare încă o cauză a dorinţei crescande pentru a munci peste hotare. Pacienţii, de acord cu medicii Bolnavii participanţi la sondajul paralel consideră, în procentaj de 56%, că medicilor li se plăteşte puţin sau chiar foarte puţin pentru munca pe care o depun. O treime apreciază totuşi că salariile actuale din sistemul sanitar sunt suficiente pentru traiul de zi cu zi al medicilor. Relaţionarea cu pacienţii este destul de bună, două treimi din intervievaţi fiind mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul în care medicul le descrie boala pe care o au. Numai că, în continuare, bolnavii consideră că banii şi relaţiile răman cele mai ferme mijloace de convingere pentru ca specialiştii care au depus jurămantul lui Hipocrat să le dea atenţie, mai relevă sondajul... Repondenţii se împart între două mari tendinţe de opinie: dorinţa de a pleca în afara graniţelor (în total 54%) şi dorinţa de a continua să muncească în interiorul sistemului sanitar din Romania (46%). Este interesant faptul că 48% din 54% doresc să muncească în Europa. Psiho-sociologic se poate interpreta acest rezultat prin existenţa unor temeri vis-a-vis de crizele de adaptare, locul de muncă situat prea departe de oraşul natal şi salarizarea nesigură. Astfel, Europa pare un teritoriu „bine explorat" din acest punct de vedere, un teritoriu „sigur". Cursul de comunicare ajută actul medical Chiar dacă există o comunicare relativ acceptabilă între medic şi pacient, se simte imperios nevoia unor cursuri de tehnici de comunicare, pentru o mai bună finalizare a actului medical. „Şi nu doar cursuri de comunicare , ci şi de limbaj şi - nu în ultimul rand! - de etică", precizează medicul Vasile Astărăstoaie ( foto ), secretar general al Colegiului Naţional al Medicilor şi preşedinte al Colegiului Medicilor din Iaşi, iniţiatorul sondajului. „Încrederea pacientului în medic are o pondere de 30% într-un rezultat pozitiv al actului terapeutic", argumentează Astărăstoaie. Nu doar pentru medici există în Occident, ci şi pentru pacienţi. Ei sunt învăţaţi cum să se comporte într-un cabinet medical , cum să se adreseze doctorilor şi mai ales care sunt limitele unei relaţii medic-pacient", mai afirmă preşedintele Colegiului Medicilor din Iaşi. Un copil decedat, trei medici acuzaţi de malpraxis Medicii de la Spitalul Judeţean Arad - Carmen Lucan, Cristian Geantă şi Henry Osakwe - au fost daţi în judecată de părinţii unui băieţel de 12 ani, Daniel Cheşa Făgean, după ce acesta a decedat în urma unei operaţii de apendicită. O comisie din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Arad a investigat cazul şi a ajuns la concluzia că, în cazul celor trei medici, a fost vorba de malpraxis. Cu o săptămană înainte de a fi operat, băiatul a acuzat dureri abdominale. A ajuns la medic, a fost consultat de doi specialişti (medicii Lucan şi Geantă), care au dat fiecare alt diagnostic. Niciunul nu şi-a dat seama că acesta are apendicită. Daniel Cheşa a decedat la mai puţin de 24 de ore de la operaţie.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea