Social

Semnificatii ale evenimentului muzical

Cele doua concerte simfonice ale sfarsitului lunii ianuarie, cel de la Ateneu, cel al Filarmonicii bucurestene, de asemenea cel din Studioul „Mihail Jora” sustinut de Orchestra Nationala Radio, ma fac sa zabovesc asupra datelor, asupra semnificatiilor concertului ce devine eveniment muzical artistic. La Filarmonica bucuresteana, programul concertelor de joi si de vineri a fost condus de dirijorul Cristian Mandeal, solist fiind pianistul francez Jacques Rouvier. In Studioul din str. Berthelot, concertul Orchestrei Nationale Radio a fost condus de dirijorul Horia Andreescu, avandu-l solist pe violonistul Alexandru Tomescu, personalitati si colective artistice binecunoscute. Ambele momente se inscriu in zona de interes a circulatiei europene a valorilor. Ne-au propus lucrari din marele repertoriu simfonic si concertant al secolelor al XIX-lea si al XX-lea, lucrari de larga accesibilitate, de larga circulatie, cum sunt, spre exemplu, al 2-lea Concert pentru vioara de Niccolo Paganini, Simfonia „din lumea noua” de Antonin Dvorak sau creatii mai recente, lucrari ce apartin primei jumatati a secolului trecut, creatii semnate de Maurice Ravel sau Paul Hindemith. In egala masura ambele concerte se definesc manifestari ce promoveaza valori ale tezaurului muzical national, creatii semnate de George Enescu sau Constantin Silvestri. Poarta date de identificare a spiritualitatii noastre, lucrari propuse circulatiei mai extinse, mai animate, a valorilor europene. Ar fi fost firesc ca ambele concerte, nu numai unul dintre acestea, sa fie incadrate in programul „Bucuresti - oras al muzicii”, promovat de canalul SRR Romania Muzical si reluat de Uniunea Europeana Radio. Pe de alta parte, ambele au pus in valoare - la un nivel de exemplaritate - potentialul artistic al celor doua colective simfonice, cel al Filarmonicii si cel al Orchestrei Nationale Radio. Este o concurenta reala, fiind realmente benefica. Este meritul special al celor doi sefi de orchestra, al dirijorilor Cristian Mandeal si Horia Andreescu de a fi structurat, de a fi animat, de a fi cizelat, de a fi comunicat cu valoare de unicitate, cu valoare de identitate aceste creatii ale repertoriului romanesc si universal. La Ateneu, „Metamorfozele simfonice” de Paul Hindemith au fost admirabil construite, minutios elaborate. La radio, Simfonia a IX-a de Dvorak a dispus de un dinamism cuceritor, de o palpitanta vivacitate interioara, ce a depasit rutina cu care este parcursa in mod obisnuit aceasta lucrare. In mod cu totul meritoriu, concertul filarmonicii condus de Cristian Mandeal a pus in lumina lucrari ale secolului al XX-lea, creatii cu care publicul Ateneului bucurestean este mai putin obisnuit. Ma refer inclusiv la acea prima auditie , la „Dansurile Kletzmer” datorate compozitorului contemporan Hubert Stuppner, o suita de cinci momente, poate prea extinse, ce reveleaza un stralucit mestesug privind combinatiile timbrale, valorizarea datelor folclorului orasenesc al evreilor galitieni. Pe de alta parte, in cazul concertului Orchestrei Nationale Radio, dirijorul Horia Andreescu a imaginat juxtapunerea creatiilor ce apartin repertoriului de mare circulatie internationala celor de autentica pregnanta a spiritualitatii romanesti, cum sunt cele Trei piese pentru ansamblu de corzi de Constantin Silvestri. Ambele concerte au etalat tipul ideal al structurii de program, au inclus creatii din repertoriul autohton, creatii din marele repertoriu universal, lucrari concertante sustinute de performante solistice entuziasmante. Observand datele de exemplaritate ale celor doua concerte, trebuie de asemenea mentionata aderenta speciala a publicului atat pentru repertoriul de larga circulatie, cat si pentru cel mai putin obisnuit in salile noastre de concert, evident atunci cand acesta din urma este bine pus in valoare. Trebuie observata aderenta marelui public atat pentru performanta solistica a unui mare maestru cum este pianistul francez Jacques Rouvier, cat si pentru evolutia spectaculoasa, asa de captivanta a unui tanar maestru care este violonistul Alexandru Tomescu. Acestea sunt, la noi, datele speciale de identificare a unor momente-eveniment. In egala masura sunt datele de identificare a normalitatii privind insemnele evenimentelor curente din spatiul de actiune al colectivelor simfonice importante ce apartin circulatiei vest-europene a valorilor.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea