Sa dansam la casa de cultura

2008 a fost declarat „Anul European al Dialogului Inter­cultural”. Anul „are drept scop contributia la intelegerea reciproca si la o mai buna convietuire . Acesta va cauta sa evidentieze avantajele pe care le ofera diversitatea culturala, participarea civica activa la problematicile europene si sa promoveze sentimentul apartenentei la Europa”, spune co­mu­nicatul publicat cu ocazia deschiderii oficiale a manifestarii. Fiecare tara membru are ca prioritate in domeniul culturii „interculturalitatea”. In Romania, Ministerul Culturii a dat deja lista proiectelor retinute in vederea finantarii pe primul trimestru. Numai ca proiectele sunt foarte slabe. E suficient sa iti dai seama de acest lucru numai citind titlurile acestora. Directia pentru cultura din Satu Mare va face o „Seara literara la Cafeneaua Poesis cu editurile din Transilvania”. Fundatia de Intrajutorare si Caritate „ Ana ” este declarata castigatoare cu proiectul „Bucovina – Model intercultural European”. Teatrul din Pitesti va serba 60 de ani de „teatru intercultural”. Lista completa o gasiti pe site-ul Ministerului Culturii. In urmatoarele trimestre o sa vina proiecte mai bune „Nu poti sa alegi decat din proiectele care se depun”, spune secretarul de stat in Ministerul Culturii, Demeter Andras. La finele anului trecut nu erau clare criteriile la nivel european, si Andras spune ca partea romana a fost foarte inspirata cand a decis sa desparta sesiunile de finantare: una pentru proiectele pentru trimentrul I si una pentru restul anului. „E posibil ca operatorii culturali sa nu fi avut suficiente informatii”, spune Andras, care spera ca pentru sesiunea a doua, care se incheie pe 25 ianuarie, sa fie depuse proiecte mai bune. Genul acesta de actiune este nou chiar si la nivel european, probabil ca, in 2009, „Anul Creativitatii” se va bucura de mai mult succes, sustine el. Dupa parerea lui Demeter Andras, in Romania exista doua tipuri de operatori culturali. In prima intra cei care au idei si proiecte bune pentru care cauta sa obtina finantare. A doua este formata din cei care aud ca exista oportunitati de finantare si „cauta sa prinda si ei un ban”. Actor de meserie, director timp de 12 ani al Teatrul Maghiar din Timisoara, Demeter Andras spune ca stie destul de multi oameni care s-au aratat nemultumiti „ca acum trebuie sa mai si munceasca”, dupa ce au castigat o finantare. Vii cu banii, ti-i dam inapoi Cum legea inca nu a fost modi­ficata, principiul de finantare este acelasi: decontul. Adica: da­ca vrei bani de la stat, trebuie sa ii ai deja, si dupa ce termini proiectul vii cu chitantele si iti iei banii inapoi. In plus, procedura complicata (raport de activitate, extrase de cont, s.a.m.d.) faciliteaza accesul la acesti bani institutiilor care au departamente de contabilitate serioase, in timp ce artistii cu idei din ONG-urile mici refuza sa se complice cu zeci de hartii si cauta surse alternative de a obtine bani. Chiar daca documentatia uneori este mult mai stufoasa in cazul unor fonduri internationale, atunci cand proiectul este acceptat, banii pentru proiecte vin fara probleme. (Nu si atunci cand fondurile sunt gestionate de un organism romanesc.) In felul acesta, banii din fondurile culturale romanesti se vor duce in continuare pe proiecte de tipul „sa dansam la casa de cultura” sau „serate literare” cu scriitori de duzina Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro