Rusia isi face tunel pina in Alaska

Rusia vrea sa construiasca cel mai lung tunel din lume pe sub Canalul Bering catre Alaska, pentru a furniza SUA petrol, gaze naturale si electricitate din Siberia. Proiectul in valoare de 65 de miliarde de dolari, pe care Rusia il coordoneaza impreuna cu SUA si Canada, poate fi construit intr-o perioada de 10-15 ani, a declarat Viktor Razbegin, directorul adjunct al Departamentului pentru cercetare din ministerul rus al economiei. Potrivit publicatiei „The Washington Times“, un parteneriat intre organizatii internationale si companii private ar urma sa construiasca si sa controleze traseul, denumit TKM-World Link. Un coridor de transport de 3.700 de mile, din Siberia spre SUA, va fi construit in interiorul tunelului, care, la 64 de mile, va fi de doua ori mai lung decit sectiunea submarina a Eurotunelului dintre Marea Britanie si Franta, potrivit planurilor. Afacere, nu politica Proiectul va fi unul de afaceri, nu unul politic, a declarat si Maksim Bistrov, director adjunct al Agentiei ruse pentru zone economice speciale. Oficialii rusi vor prezenta in mod oficial planul guvernelor american si canadian saptamina viitoare, a precizat Razbegin. Constructia pe sub Canalul Bering va costa intre 10 si 12 miliarde de dolari, restul investitiei fiind alocata coridorului de transport, dupa cum arata planul initial. Investitorii Tarul Nicolae al II-lea, ultimul imparat al Rusiei, a fost primul lider care a aprobat planul de constructie a unui tunel pe linga Canalul Bering, in 1905, la 38 de ani dupa ce bunicul sau a vindut Alaska americanilor pentru 7,2 milioane de dolari. Primul Razboi Mondial a pus capat proiectului. Tunelul submarin va avea o cale ferata de mare viteza, o autostrada, precum si conducte de transport, linii de electricitate si cabluri de fibra optica . Rusia si SUA ar putea detine fiecare 25% din actiunile proiectului, impreuna cu firme private si agentii financiare internationale. Guvernele vor garanta pentru banii privati, au precizat oficialii rusi. Profit Conductele de transport vor ajuta America de Nord si Rusia sa economiseasca 20 de miliarde de dolari/an din costurile electricitatii, a precizat Vasili Zubakin, director adjunct al companiei de hidroenergie Hydro OGK, un potential investitor in proiect. „Este mai ieftin sa transportam energie la est, iar cu resursele noastre unice, potentialul este real“, sustine Zubakin. Compania energetica planuieste ca pina in 2020 sa construiasca doua uzine pentru producerea energiei prin puterea valurilor, care sa capteze energia apelor si curentilor din Marea Okhotsk, aproape de Insula Sahalin. Interes global Japonia, China si Coreea de Sud sint interesate de acest proiect, Japonia spunind ca poate sapa tunelul pe sub Canalul Bering pentru 60 de milioane de dolari/km.