Numai la Targul International de turism de la Berlin, tara noastra a cheltuit 400.000 de euro. Ministerul participa anual la peste 18 targuri si expozitii.
„Meseriasii" in comunicare considera in unanimitate ca orice campanie internationala de publicitate a tarii, fie ca vinde economia, turismul sau cultura, este inutila in procesul de imbunatatire a imaginii, atat timp cat „produsul" nu devine competitiv. Inainte de 1990, Romania facea fata concurentei externe, pentru ca pe Otopeni aterizau saptamanal trei avioane cu turisti francezi, iar litoralul era vizitat anual de 70.000 de nemti.
Se tocau foarte multi bani si atunci, de cateva ori mai multi decat astazi, insa cu folos. Cele 5 milioane de euro alocate de guvern pentru promovare in 2008 ar fi suficiente daca, pe langa incercarile palide de a atrage turisti, am avea si ce sa le oferim atunci cand acestia se incumeta sa ne viziteze. 5 milioane de euro, atat cat este bugetul total de promovare turistica pe 2008, erau cheltuiti de statul roman in urma cu 22 de ani numai la Paris.
In 1986, Ministerul Turismului cheltuia pentru publicitate zeci de milioane de dolari. Astazi, Romania se promoveaza cu mult mai putin, desi concurenta a crescut. Paris, iunie, 1986. Autobuzele care roiesc pe bulevardele pietruite din centrul metropolei au lipite pe spate afise mari cu „ Romania-destinatia turistica perfecta". Sau „Schi pe Valea Prahovei". Sau „Vizitati litoralul romanesc".
Celebra revista frantuzeasca Madame Figaro gazduieste luna aceasta doua articole mari cu fotografii spectaculoase despre destinatiile de vacanta din tara noastra. Statul roman a investit in Franta cinci milioane de dolari pentru promovare si a reusit sa mane saptamanal trei avioane burdusite cu turisti francezi pe Otopeni. Cornel Gaina, fostul sef al biroului de promovare turistica de la Paris, in timpul guvernului Dascalescu din 1986, avea la dispozitie circa 6 milioane de dolari pentru a face publicitate destinatiilor turistice din tara. Dupa 22 de ani, intregul buget de promovare al Romaniei este de 5 milioane de euro, potrivit Luciei Morariu, secretar de stat in cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comert, Turism si Profesii Liberale.
60.000 de nemti pe litoral
„O picatura intr-un ocean", spune Cornel Gaina, care isi aduce aminte ca numai in Germania, Romania se promova cu 15 milioane de dolari. Rezultatele erau pe masura cheltuielilor. Numai printr-o singura agentie nemteasca, Nekerman, peste 60.000 de turisti germani vizitau anual litoralul Marii Negre si Delta Dunarii. „Astazi, vorbim doar de 10.000-15.000 de turisti straini", spune Gaina.Este adevarat ca inainte de 1990, Bulgaria nu prea conta din punct de vedere turistic, Tunisia era la inceput, iar Croatia de asemenea.
Romania nu avea o concurenta puternica din punct de vedere turistic. „Eram una dintre stelele Europei la capitolul turism", considera Gaina. Ion Stanescu, fostul presedinte al Consiliului de Securitate al Tarii si ministru al Turismului in 1986 avea o strategie extrem de riguroasa in ceea ce priveste promovarea romaniei ca destinatie turistica . Potrivit unor apropiati ai sai, Ceausescu a acordat fonduri uriase pentru promovarea Romaniei in perioada 1985-1988. Dorel Glavan, seful biroului de promovare turistica de la Paris atat in anii ‘80 cat si in anii ‘90, sustine acelasi lucru: „Eu nu am avut niciodata un buget mai mare de 1.500.000 de franci, nici in ‘81-’82, nici dupa 1990, insa stiu ca, cu cativa ani inainte de Revolutie, au fost fonduri mai mari pentru promovare turistica", spune acesta. In 2008, intreaga strategie de promovare a Romaniei se bazeaza pe Delta Dunarii. Trei avioane cu francezi pe saptamana.
Potrivit lui Glavan, nu sumele de bani erau importante, ci strategia de promovare. "Toate metrourile si autobuzele din Paris aveau afise cu Romania ca destinatie turistica. In plus, aveam insertii consistente in reviste de profil, publicatii cu tiraje fantastice, ca «Madamme Figaro», care se vindeau in toate tarile francofone", a declarat pentru „Adevarul" Glavan. Ambii sefi ai biroului de promovare de la Paris de dinainte de 1990, Gaina si Glavan, isi amintesc ca in Romania aterizau cel putin trei avioane pe saptamana de la Paris.
"Este vorba despre metodele de lucru, acestea faceau diferenta", sustine Dorel Glavan. "Eu am astazi o agentie de turism, in Constanta, iar cea mai mare problema cu care ma confrunt este lipsa personalului calificat si lipsa serviciilor de calitate. Nu este posibil ca de la un capat la altul al litoralului sa gasesti aceeasi mancare la toate hotelurile", mai spune acesta. Surse din fostul aparat de conducere al turismului romanesc de dinainte de 1990 sustin ca numai in Germania biroul de promovare avea un buget de 15 milioane de dolari. Contactat telefonic, fostul sef al biroului din Germania, Cornel Ciufu, nu a vrut sa faca nici un comentariu.
Turismul centralizat, cheia succesului inainte de 1990
Numarul mai mare de turisti straini si incasari substantiale din acest sector de dinainte de 1989 se datoreaza, in mare parte, unei centralizari a tuturor serviciilor. "Tarifele erau importante. Ele erau subventionate de stat. Serviciile erau mult mai bune. Dar pentru ca exista un singur responsabil pentru toate acestea, un om putea decide sa introduca un charter sau sa gaseasca niste locuri de cazare pentru un grup de turisti straini care venea in ultimul moment", ne explica Mihai Voicu, fost director ONT Carpati in intervalul 1993 – 2003, actualmente directorul agentiei Transilvania Travel. Acesta povesteste despre faptul ca statul controla si serviciile la sol si putea asigura, prin compania nationala Tarom, chartere pentru turistii straini.
Birourile de turism, buget mai mare
Comparativ cu zilele noastre, cand birourile de promovare turistica din strainatate sunt la mana guvernantilor, inainte de 1990, o actiune de amploare, cum ar fi un turneu de muzica si dansuri romanesti era aprobata printr-un singur telefon. "Persoanele care conduceau aceste birouri erau obligate sa incheie contracte cu firme sau agentii care sa vina in Romania. Birourile aveau un buget mai mare, beneficiau de bauturi rare pentru organizarea de seri romanesti si de alte materiale promotionale, plus de bani pentru insertii in publicatiile locale", mai spune Voicu.
Daca ONT Carpati aducea in 1995 circa 65.000 de turisti straini/an, acum o agentie (de exemplu Transilvania Travel) aduce in jur de 6.000 - 10.000 de turisti straini anual. "Din punctul de vedere al unitatilor hoteliere, nu era mai bine. Dar din punctul de vedere al infrastructurii, era altceva. Soselele erau mai bune si preturile mai accesibile", mai spune fostul director al ONT Carpati Bucuresti.
Statiunile balneare, de viitor
In opinia acestuia, in anii 1990 interesul pentru Romania era mai mare, dar pentru a atrage din nou turistii straini este nevoie de o promovare mai agresiva in strainatate, coparticipari cu firme private pentru insertii in ziarele din strainatate, aducere de ziaristi straini. "Salvarea cred o sa vina din turismul balnear. Pentru litoral, ne trebuie ani intregi ca sa avem infrastructura Bulgariei si a ne compara cu ea", mai spune acesta.
„Agroturismul nu va aduce niciodata bani"
Dorel Glavan reusea cu 1.200.000 de franci, echivalentul a 200.000 de euro, sa faca o promovare eficenta la Paris prin afise, articole largi de presa si spectacole de traditie si cultura romaneasca. "Astazi se cheltuiesc foarte multi bani intr-o campanie de imagine a Romaniei. Una e sa faci imagine si alta e sa aduci turisti in tara", spune Glavan. Acesta crede ca, daca s-ar face un sondaj de opinie, in care cetateni europeni ar trebui sa bifeze primele 15 tari din Europa pe care le-ar vizita, Romania nu s-ar regasi printre acestea.
Glavan considera ca o strategie de dezvoltare facuta de straini, in conditiile in care romanii stiu cel mai bine minusurile si plusurile pe care le au destinatiile noastre, nu poate face performanta in turism. Inainte de 1990, articolele despre Romania turistica din presa internationala erau realizate pe categorii: promovarea statiunilor balneare, a litoralului Marii Negre impreuna cu Delta Dunarii, a manastirilor din Moldova si Valea Prahovei. "E bine ca se cheltuiesc sume importante pentru promovarea agroturismului, insa acesta este un turism de nisa. Nu este sanatos sa promovezi agroturismul sau Delta Dunarii, ca destinatii de sine statatoare.
Acestea trebuie sa faca parte dintr-un program mai amplu. Daca vrei sa aduci bani la bugetul de stat si sa ajungi sa ai din turism macar 30% din PIB, ai nevoie de turism de masa. Or, turismul de masa il poti face in Romania in doua mari destinatii: litoral si Valea Prahovei", considera Glavan.
Cum se face promovarea azi
Romania beneficiaza, in 2008, de un buget de promovare de 5 milioane de euro si inca 2,5 milioane pentru realizarea brandului de tara. Banii alocati promovarii turistice se cheltuiesc pe: diurne, transport, cazare, chirie pentru standuri la targuri interne si internationale, tiparire de pliante si cataloage, realizare de spoturi publicitare, invitatii pentru jurnalisti straini.
15 milioane de turisti straini in 2026, conform Master Planului
In cazul in care recomandarile referitoare la structura, produse, servicii si marketing sesizate de expertii OMT in Master Planul pentru Turism sunt implementate, se estimeaza ca sosirile de vizitatori straini vor creste de doua ori si jumatate pana in 2026, pana la 15,4 milioane. Se prevede ca nivelul cheltuielilor vizitatorilor straini va creste de peste opt ori pana in 2026, pana la aproximativ 7,7 miliarde Euro.
Cheltuielile turismului intern se estimeaza ca vor creste de aproape patru ori si jumatate, pana la 8,3 miliarde euro in aceeasi perioada. Contributia totala la PIB-ul Romaniei se estimeaza ca va creste pana la 6,9%, pana in 2026, de la 3,5%, in 2005. In 2011, PIB-ul din turism va ajunge la 4,3%. Master Planul, realizat de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) si departamentul pentru turism din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comert, Turism si Profesii Liberale, propune o strategie de dezvoltare a turismului romanesc pe o perioada de 20 ani, in intervalul 2007-2026.
Aboneaza-te la Newsletter-ul de Turism Acasa.ro ca sa afli care sunt cele mai frumoase destinatii de vacanta
