Social

Romania s-a pierdut in triunghiul NATO-Rusia-Balcani

Aceasta teza este sustinuta de analisti politico-militari, dupa incheierea summitului Aliantei Nord-Atlantice.

Noua „harta" a NATO, trasata la Summitul de la Bucuresti, a conturat si noi roluri pentru fiecare membru al Aliantei. Analistii politico- militari romani cred ca, pentru Romania, o prioritate va fi reabilitarea relatiilor cu Rusia. Ei considera ca invitatia lansata de Putin lui Basescu, de a veni in vizita la Moscova, este o oportunitate, urmand chiar exemplul bunelor relatii existente intre Rusia si SUA.

„Putem sa initiem, cu mult curaj, un parteneriat strategic cu Rusia. Exista o buna oportunitate in acest sens, oferita chiar de recenta invitatie in Rusia, adresata de presedintele Putin domnului Traian Basescu", este de parere general-maiorul (r) Mihaiu Margarit, director de proiect in cadrul Fundatiei EURISC si fost sef de serviciu de informatii militare.

In opinia acestuia, parteneriatul cu Rusia va permite nu doar relatii economice, ci si lansarea unor proiecte comune legate de securitatea la Marea Neagra, in baza principiilor afirmate si dezvoltate de NATO la Bucuresti. Bunele relatii dintre Romania si Rusia ar putea reprezenta si „garantia unor proiecte pentru trasee de gazoducte si conducte de petrol preconizate sa plece, in diferite variante, din Caucaz spre Europa".

Parteneriatul cu Rusia ar fi posibil mai ales in contextul in care ’’logica Razboiului Rece’’, vehiculata dupa primul val al extinderii NATO, s-a dovedit a fi o eroare.

O alta zona de actiune a Romaniei dupa Summitul de la Bucuresti ar putea fi „spatiul ex-iugoslav, in baza unor apropieri ce vin din istorie". Aceasta zona „ofera sansa de a ne manifesta ca factor de stabilitate prin reconciliere , de consolidare democratica si de integrare in comunitatea euro-atlantica a relativ noilor state.

In general, politica de consolidare a parteneriatului NATO cu statele din Balcani, Europa de Est, Caucaz si Asia Centrala ar putea fi preluata de Romania, initiind cu indrazneala actiuni diplomatice", considera generalul Margarit.

Noi perspective spre Rasarit

Generalul de brigada (r) Gheorghe Vaduva, cercetator stiintific la Centrul de Studii Strategice de Aparare si Securitate, sustine si el necesitatea modificarii atitudinii Romaniei fata de Rusia. In urmatorii ani, Romania si Rusia si-ar putea configura o noua relatie de parteneriat.

„SUA si Rusia au un parteneriat strategic. Rusia are un parteneriat cu NATO, prin Consiliul NATO-Rusia. Daca noi avem un parteneriat strategic cu americanii, ce ne opreste sa avem un parteneriat strategic si cu Rusia? Marii decidenti in Marea Neagra sunt Turcia si Rusia.

Nu se poate face nimic fara ei. Nu poti ignora o mare putere de talia Rusiei", considera generalul Vaduva. Foarte interesanta este situatia Ucrainei si a Georgiei, tari despre care NATO a spus ferm, la Summitul de la Bucuresti, ca vor fi membre ale Aliantei. Dar nu a spus cand.

Am ramas tara de frontiera

Unii analisti con­sidera ca Romania ­poate astepta cu speranta momentul aderarii Ucrainei si a Georgiei, in ideea ca din acel moment Romania nu va mai fi tara de frontiera a NATO si, ca urmare, va fi o tara mai sigura.

Alti analisti sunt insa sceptici si considera ca, in ciuda promisiunilor de la ultimul summit, Ucraina si Georgia vor ramane in sfera de influenta a Rusiei si nu vor fi niciodata membre NATO. La Bucuresti, NATO a acceptat doar doi noi membri – Albania si Croatia.

Regiunea Balcanilor devine aparent mai sigura, dar nici Croatia, nici Albania nu sunt foarte puternice – nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere militar.

Ca urmare, Romania trebuie sa trimita si in anii urmatori militari pentru misiunile internationale din „Balcanii de Vest" (Kosovo si Bosnia). Aceasta precizare a facut-o chiar presedintele Traian Basescu, acum cateva zile, in cadrul sedintei de bilant a Ministerului Apararii. De asemenea, militarii romani vor continua sa participe la misiunea NATO din Afganistan si la misiunea internationala din Irak, sub comanda americana.

Marele castig – scutul european antiracheta


In opinia presedintelui Basescu, „un castig major" adus Romaniei de Summitul de la Bucuresti este decizia de dezvoltare a unui scut european antiracheta al NATO, complementar scutului antiracheta al SUA. Asta inseamna implicarea in finantarea proiectului a tuturor celor 26 de tari NATO, inclusiv a Romaniei, a precizat presedintele Basescu.

In schimb, vom obtine protejarea teritoriului national impotriva rachetelor cu raza medie de actiune, care ar putea fi lansate din zona Golfului. Pe de alta parte, generalul de brigada (r) Gheorghe Vaduva considera ca la proiectul european antiracheta ar putea participa chiar si Rusia: „In lume, exista 18.000 de capete nucleare, care reprezinta o amenintare impotriva tuturor tarilor. Scutul antiracheta trebuie creat impotriva acestor capete nucleare, nu impotriva unui stat anume. Daca ai nominalizat ca tinta un stat, ti-ai creat un inamic".

 


Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste aici.