Social

Reteta unei nopti de amor a la Gary

Publicat recent la Editura Humanitas, „Clar de femeie“, de Romain Gary, este un roman la granita cu eseul si cu dramaturgia. Dialogul dintre doi iubiti constituie 70% din materia prozei. „Clar de femeie“ este o poveste de dragoste consumata intr-o singura noapte de catre doi oameni trecuti de prima tinerete si dotati cu o multime de prejudecati combinate nefericit cu drame personale intense si cu un simt al ridicolului angoasant. Se axeaza pe interactiunea potentialilor iubiti in asa masura incit personajele secundare sint reduse la stadiul de crochiuri. Firul epic nu staruie asupra fericirii iluzorii fie si de o noapte a celor doi, ci tocmai asupra fisurilor tot mai numeroase si din ce in ce mai evidente, pe masura ce dimineata se apropie, care fac imposibila o astfel de relatie. Din roman, cartea se transforma treptat in eseu despre dragoste, fara sa cada in generalizari sterile sau in patetic. Lydia, trecuta de patruzeci de ani, pare sa fi fost „obisnuita cu fericirea cindva“, este rafinata, discreta si suficient de „cinica“ incit sa nu se poata amagi cu ideea ca mai poate fi iubita, cu toate ridurile si parul sau alb. Dimpotriva, Michel este un barbat hiperemotiv, tulburat de moartea recenta a sotiei sale, si convins aproape paranoid ca dragostea este posibila in orice conditii, la orice virsta. Doua tipuri umorale foarte diferite, care ii fac sa intre mereu in coliziune , aceasta luind forma unor dialoguri nesfirsite. Si totusi, tocmai aceste discutii in contradictoriu fac farmecul cartii. Ele se indeparteaza, firesc, fara pedanterie, de simplele rabufniri de personalitate sau de platitudinile certurilor de cuplu. Michel iubeste cu o pasiune iesita din comun, insa aproape la modul abstract, metafizic sau, mai precis, iubeste ideea de feminitate , adica acel „clar de femeie“, cum ii spune el, intr-un joc de cuvinte greu de tradus in limba romana. lydia ii reproseaza ca, de fapt, afectele sale ar fi un fel de „fervoare religioasa“ care o inspaiminta. Socant este insa mai ales ca el doreste sa isi traiasca restul vietii alaturi de ea pentru a respecta ultima dorinta a sotiei sale moarte: „Nu alege calea usoara, Michel, nu face din mine o scuza ca sa nu iubesti: moartea este si asa destul de ticaloasa, nu vreau s-o imbogatesc. Voi disparea, dar vreau sa ramina o femeie“. Cea mai buna forma de fidelitate ar fi, potrivit acestei neobisnuite dorinte, ca Michel sa iubeasca in continuare pe altcineva, singularizind astfel relatia lor. Pentru ca vorbeste despre toate cu un fel de tragism, Lydia ii propune lui Michel sa se confrunte cu exemplul unui barbat mult mai nefericit. Sotul ei, aflat in stare de soc, pentru ca fiica lor i-a murit in brate intr-un accident, avea centrii nervosi ai vorbirii aproape distrusi. Desi gindirea i-a ramas intacta, nu mai poate pronunta decit un fel de bilba ininteligibila pe care nici macar nu e capabil sa o opreasca si de care nu e constient. Disperat, neinteles, bolnavul incearca in mod sistematic sa se sinucida, motiv pentru care o garda de corp ramine in permanenta cu el in camera. Drama Lydiei este una morala: sa isi paraseasca sotul, pentru ca, in aceasta stare, nu il mai poate iubi sau sa ramina cu el, dintr-un fel de fidelitate si sa fie mereu frustrata si nefericita. Fiecare dintre cei doi trece prin momente de introspectie cu voce tare si il radiografiaza pe celalalt intr-o maniera aproape proustiana. Nu arareori frazele sint incarcate de referinte culturale bogate, ceea ce nu face textul pretios si nici ridicol. Lectura, desi solicitanta, acapareaza mai ales prin replicile personajului masculin, care incearca tot timpul sa invinga scepticismul Lydiei, sperind ca este suficient ca macar unu din doi sa creada in iubire. Tot Michel spune de mai multe ori, pe parcursul romanului, o fraza care inchide in ea tot dramatismul lui: „Tot ce facea din mine un barbat se afla la o femeie“. Singurul dublu cistigator de Goncourt Pe numele sau adevarat Roman Kacev (1914-1980), Romain Gary este singurul scriitor care a fost recompensat de doua ori cu Premiul Goncourt, pentru romanul „Les racines du ciel“ si „La vie devant soi“. Nascut in Lituania, el si-a petrecut anii de maturitate in Franta, unde si-a publicat initial cartile, sub diferite nume, de pilda Émile Ajar, Fosco Sinibaldi sau Shatan Bogat. Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numara „L’Éducation Européenne“, „Tulipe“ si „La promesse de l’aube“. Costa-Gavras a regizat un film bazat pe adaptarea lui „Clar de femeie“, distribuindu-i pe Romy Schneider si Yves Montand in rolurile principale. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea