Putin pregateste un presedinte de paie pentru Rusia

Candidatul sustinut de Vladimir Putin pentru prezidentialele din 2008 va cistiga. Doua personaje politice aspira la acest post - Serghei Ivanov si Dmitri Medvedev. Potrivit analistilor, scrutinul legislativ din Rusia, de pe 2 decembrie, pentru care campania electorala tocmai a inceput, e doar o repetitie inaintea alegerilor prezidentiale programate pentru 2 martie 2008 . Actualul sef de stat, Vladimir Putin, nu va mai putea candida pentru un al treilea mandat, deoarece nu-i permite constitutia. El se bucura, totusi, de o rata a popularitatii de peste 80%. Din acest motiv, expertii cred ca sprijinul sau va fi factorul hotaritor in desemnarea viitorului lider de la Kremlin. Recent, administratia Putin a recunoscut ca acesta isi va oferi sprijinul, in public, unuia dintre candidati si va inclina astfel balanta in favoarea unuia dintre pretendenti. „Este dreptul lui sa spuna «cred ca acest individ e cel mai potrivit pentru functia de presedinte»“, a declarat un purtator de cuvint de la Kremlin. In orice caz, candidatul care va primi sprijinul lui Putin va avea cele mai mari sanse sa ocupe Kremlinul pina in 2012, iar actualul sef de stat a dat de inteles ca intentioneaza sa isi pastreze influenta in politica ruseasca. Numele vehiculate pina acum la Moscova pentru postura de urmas desemnat de Putin sint Dmitri Medvedev si Serghei Ivanov. Dmitri Medvedev, unul dintre putinii oameni influenti de la Moscova ce nu au facut parte din KGB, este in prezent atit prim-viceprim-ministru (din 2005), cit si presedinte al companiei de stat Gazprom, virful de lance al economiei rusesti. Medvedev este considerat un liberal pragmatic, loial actualului presedinte. Nascut in 1965 la Leningrad, a terminat studiile de drept in 1987, domeniu in care si-a luat si doctoratul, in 1990. Intre 1991 si 1996, Medvedev a lucrat ca jurist in Comitetul pentru Relatii Externe al Primariei din Sankt Petersburg, sub conducerea lui Putin. Cariera politica a lui Medvedev este strins legata de cea a lui Putin: in 1999, Putin l-a adus la Moscova, alaturi de alti fosti colaboratori din Sankt Petersburg. In decembrie 1999 a fost numit vicepresedinte al staffului prezidential. In timpul alegerilor din 2000, Medvedev a condus campania electorala a actualului presedinte. Intre 2000 si 2001, el a fost presedinte al consiliului director al Gazprom, post pe care l-a reocupat in 2002. In noiembrie 2005, Putin l-a numit pe Medvedev prim-viceprim-ministru. Al doilea personaj vazut ca posibil succesor al lui Putin este Serghei Ivanov, fost ministru al Apararii (2001-februarie 2007), si el ocupind functia de prim-viceprim-ministru. In calitate de secretar al Consiliului Rus de Securitate, Ivanov a lucrat atit sub conducerea lui Boris Eltin, cit si sub cea a lui Vladimir Putin (1999-2001). Ivanov este un reprezentant al grupului numit siloviki - fosti ofiteri KGB, ca si Putin. De altfel, trei din patru oficiali rusi de astazi au lucrat in KGB sau in sistemul urmas al acestuia, FSB. Siloviki au in comun ideea exprimata de Putin conform careia caderea URSS a fost „cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului XX“. Ivanov, un foarte bun cunoscator al limbii engleze, a lucrat in serviciul de informatii externe sovietic si apoi rus, ca specialist in legislatie si in limbi straine. El a terminat in 1975 facultatea de engleza si suedeza din Leningrad, iar ulterior a absolvit si cursuri de contrainformatii, la Minsk. Prietenia cu Putin dateaza de la sfirsitul anilor ’70, cind cei doi erau colegi in KGB. In 1998, Ivanov a devenit adjunctul lui Putin, la acea data director al Serviciului Federal de Securitate. In 1999, Eltin l-a numit pe Ivanov secretar al Consiliului de Securitate, iar in martie 2001, sub presedintia lui Putin, a devenit ministru al Apararii. In februarie 2007, devenind prim-viceprim-ministru, Ivanov si-a dat demisia din functia de ministru al Apararii. General FSB in rezerva, Ivanov este cunoscut pentru pozitia sa dura impotriva extinderii NATO si a scutului american antiracheta din estul Europei. Analistii de la Moscova considera insa ca, cel mai probabil, Putin doreste ca doar timp de patru ani sa existe un presedinte-marioneta care sa ii tina locul. Constitutia rusa interzice ca aceeasi persoana sa detina trei mandate prezidentiale la rind. Totusi, la alegerile din 2012, Putin va putea candida din nou la presedintie, reocupindu-si scaunul de la Kremlin. Scenariul numit „Delfinul“ de catre analisti a fost confirmat si de Aleksandr Mironov, presedintele Camerei superioare a parlamentului rus, care a anuntat ca partidul sau, Rusia Dreapta, va sprijini candidatura lui Putin la presedintie, in 2012. Campanie cu final cunoscut Scrutinul legislativ din 2 decembrie urmeaza sa consolideze probabil pozitia Kremlinului in vederea alegerilor prezidentiale. Campania electorala pentru alegerile legislative din 2 decembrie, care a luat ieri startul in Rusia, are drept miza ocuparea celor 450 de locuri in Duma de Stat (Camera inferioara a parlamentului de la Moscova). Regulile sint usor schimbate fata de alegerile anterioare. Candidatii individuali nu mai au voie sa se inscrie in cursa electorala, cetatenii fiind obligati sa voteze diferite liste de partid. Potrivit sondajelor, formatiunile politice pro-Kremlin vor obtine procentaje majoritare la acest scrutin. Astfel, Partidul Rusia Unita, care detine in prezent 70% dintre fotoliile parlamentare, isi va pastra o majoritate covirsitoare si in mandatul urmator. Alte doua formatiuni pro-Putin - Rusia Dreapta si ultranationalistii condusi de Vladimir Jirinovski - sint cotate cu sanse mari sa intre in legislativ. De asemenea, Partidul Comunist , ostil administratiei de la Kremlin, ar putea depasi pragul electoral de 7 procente, necesar accederii in Duma de Stat. Opozitia liberala are insa sanse putine sa mai prinda vreun loc in parlament. Recent, Moscova a modificat legea electorala si a ridicat indicele minim de intrare in Duma de al 5 la 7%. Liberalii sustin ca aceasta masura a fost o miscare deliberata, dictata de sustinatorii lui Putin ca sa slabeasca tabara opozitiei in Legislativ. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro