Gura tirgului vorbeste despre prezenta pe strazile Capitalei a mai multor infractori periculosi care se ocupa cu rapirea si apoi uciderea de copii pentru traficul de organe. Desi acest lucru a mai fost semnalat in presa si chiar daca verificarile efectuate de autoritati au relevat faptul ca nu e nimic adevarat, cetatenii sint in continuare panicati.
Se repeta, astfel, la o scara, deocamdata mai mica, din fericire, celebra psihoza a rapirilor de copii de la inceputul anilor '80, de care multi parinti si bunici de azi isi aduc aminte cu spaima, inca.
Politia dezminte categoric
In urma mai multor sesizari primite la redactie din partea bucurestenilor, am contactat si noi institutiile abilitate. Purtatorul de cuvint al Politiei Capitalei, Christian Ciocan , ne-a declarat urmatoarele: "Atit pe raza Capitalei, cit si in judetul Ilfov nu au fost semnalate disparitii de copii. Este o psihoza pe care am demontat-o si saptamina trecuta. Nu exista nicio sesizare in acest sens. Cetatenii trebuie sa tina cont de faptul ca in atributiile politistilor de proximitate intra si astfel de probleme si vor raspunde oricaror situatii sesizate de cetateni.
De asemenea, acestia isi desfasoara activitatea cu caracter preventiv, inclusiv fata de problema ridicata in ultima vreme de bucuresteni. Informam cetatenii ca nu exista niciun motiv de ingrijorare vizavi de aceste presupuse rapiri".
Pe de alta parte, prim-procurorul sef al Parchetului de pe linga Tribunalul Bucuresti, Marius Iacob, a tinut sa precizeze ca desi nu au primit nicio sesizare legata de disparitia unor copii, procurorii au verificat zvonurile.
"Nu este nimic adevarat. Este o psihoza care a aparut undeva in comuna Pantelimon, de la niste parinti iresponsabili care au vrut probabil sa-si sperie copiii sa nu iasa din casa si sa umble aiurea pe strazi. Si asa s-a dus vorba", a conchis Iacob.
Misteriosii sectanti ai anilor '80
Povestea rapirilor de copii in Bucuresti nu e chiar atit de noua, mai exact nu dateaza de saptamina trecuta. La inceputul anilor '80, Capitala a fost zguduita saptamini in sir de una dintre cele mai puternice psihoze din perioada comunista, cea a a "sectantilor rapitori de copii".
Mai precis, peste noapte s-au raspindit cu repeziciune zvonurile ca in tot Bucurestiul dispar copii, iar vinovatii ar fi membrii unei secte misterioase, care ii supun unor ritualuri inumane, finalizate cu moartea victimelor.
Despre sectanti se afirma ca circula cu dube, opresc brusc linga cite un copil, il baga in masina si demareaza in tromba. Nimeni nu vazuse cu ochii lui o asemenea scena, dar toti bucurestenii aveau cite o vecina a carei cumnata/sora/soacra/verisoara avea o cuscra ai carei nepoti vazusera ei, "cu ochii lor" si exemplele pot continua.
Interesant, totusi, psihoza nu a fost una complet neoficiala, dat fiind ca in toate scolile Capitalei se faceau sedinte urgente cu parintii, care erau instruiti sa organizeze servicii de paza, prin rotatie, in preajma scolilor.
Cit despre militienii de strada, acestia, acostati de parintii innebuniti de frica, nu faceau decit sa intareasca psihoza, confirmind, cu un aer conspirativ, ca, "intr-adevar, se pare ca sint niste probleme de acest fel".
In schimb, presa tacea, milc. Panica a luat sfirsit aproape brusc, o data cu moartea subita a zvonurilor, si nimeni nu a reusit sa afle cu precizie ce s-a intimplat.
Daca tinem cont, insa ca anii '80 Securitatea concepuse cele mai minutioase programe de manipulare prin zvonuri, pentru a abate atentia de la diverse lipsuri si probleme cotidiene, aproape ca avem raspunsul.
