Intersectiile importante ale Capitalei au fost inundate, iar autoritatile au incercat, anemic, sa suplineasca lipsa de reactie a societatii Apa Nova. Pompierii au iesit cu toate efectivele pentru a scoate apa din casele oamenilor.
Printre cele mai afectate zone au fost Sos. Pantelimon, Sos. Fundeni, Parcul Herastrau si Bulevardul Aviatorilor. Autoritatile locale au fost nevoite sa intervina cu utilajele ADP pentru a desfunda gurile de canalizare din intersectii.
Debitele istorice de ploi cazute in ultima luna, cat si nepasarea unora au facut ca peste 200 de familii din cartierul Giulesti Sarbi sa ajunga sa locuiasca pe strada, asta dupa ce apele s-au revarsat in curtile oamenilor. Zona a devenit un focar de infectie, prin lipsa canalizarii, in conditiile in care Bucurestiul se vrea a fi o capitala europeana. Situatia ar fi putut fi evitata daca patronul gropii ecologice de gunoi din zona nu ar fi deversat catre cartierul Giulesti-Sarbi apele care au inundat haznaua. Senatorul Corneliu Pascu a spus edililor Capitalei ca el nu permite sa i se afecteze afacerea. Ploaia torentiala care s-a abatut ieri peste Capitala a creat iar probleme mari in partea de nord, unde pasajele Jiului si Baneasa au fost inundate. In intersectia Doamna Ghica, zona Poarta 4 Faur, Mihai Bravu , Constructorilor, apa depasea portiera masinilor mici.
Ploile care s-au abatut peste sudul tarii in ultima luna au avut debite istorice. Cel putin asa sustin specialistii. Dupa Banat, Moldova si Transilvania, a venit si randul Bucurestiului sa fie inghitit de ape. Asa cum spunea unul dintre edilii Capitalei, "ne-a suierat glontul pe la ureche". Am avut noroc ca ploile s-au oprit dupa o saptamana, iar apele au inceput sa scada. Lacurile din jurul Capitalei, deversate putin, cate putin au ajuns la cotele lor normale pentru aceasta perioada. Numai ca, la trei zile de la oprirea ploilor, un cartier intreg a fost inghitit de ape. Cum? Nimeni din zona Giulesti-Sarbi nu avea o explicatie. De plouat nu mai ploua, dar panza freatica crestea cu repeziciune. A crescut atat de mult, incat WC-urile din fundul curtii au refulat, provocand in toata zona pericolul declansarii unei epidemii. Nivelul apei a atins si 1,5 metri. Edilii au apelat la ajutorul celor de la Administratia Nationala Apele Romane. Deversarea apelor din comunele limitrofe, in special din comuna Chitila, s-a facut catre cartierul Giulesti fara ca edilul comunei sa anunte pe cineva.
Ulterior, si patronul gropii de gunoi Giulesti-Sarbi ar fi facut si el acelasi lucru. Apa care a spalat mii de tone de gunoi menajer a ajuns, prin pompe, in curtile oamenilor. Brusc, debitul din canalul de desecare a ajuns de la 5 metri cubi la 28 de metri cubi pe secunda. Din punctul de vedere al specialistilor, masura a fost buna, numai ca s-a facut fara anuntarea organelor abilitate.
Lunca inundabila
Zona Giulesti Sarbi este trecuta in toate nomenclatoarele de specialitate ca fiind "lunca inundabila". Pana in anul 1986, cand Dambovita a fost casetata, iar Lacul Morii a fost gata, au mai fost debite foarte mari prin anii 75, cand Bucurestiul, era sa intre sub apa la propriu. Atunci a fost gandit un sistem care ar fi trebuit sa functioneze si acum. In zona Giulesti-Sarbi trebuia sa functioneze 3 statii de pompare, in cascada, care ar fi regularizat debitele. Numai ca acest plan a fost abandonat dupa 1990, data la care era pusa in functiune doar o singura statie de pompare. Lipsa investitiilor in celelalte doua s-a vazut zilele trecute. Pe 26 septembrie din cauza inundarii tablourilor electrice, singura statie de desecare care functiona a fost oprita. In acel moment statia pompa 5.600 metri cubi pe ora. Apele au inceput sa se reverse catre Giulesti-Sarbi. Desi exista, cel putin in planuri, si un canal de drenaj, Colectorul Boanca, nu a fost de nici un folos pentru ca lucrarea la acest canal nu a mai fost finalizata. Chiar si asa, daca cartierul Giulesti-Sarbi ar fi avut canalizare, inundarea ar fi putut fi evitata.
Rascoala in Giulesti-Sarbi
Sambata, oamenii din Giulesti Sarbi s-au rasculat. Dupa aproape o saptamana, timp in care toata agoniseala lor a stat sub apa, si cu noile prognoze care anuntau ploi insemnate cantitativ, oamenii au iesit pe strazi acuzand Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si edilii sectorului 6 si ai Capitalei ca nu fac nimic pentru remedierea situatiei. Rabdarea oamenilor ajunsese la limita. Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, a coborat din fotoliul ergonomic si-a luat cizmele de cauciuc si a venit in Giulesti Sarbi. Dupa ce a inspectat situatia in teren, Ministerul a transmis ieri o informare de presa in care se spune exact ce se stia. Interventia autoritatilor a constat in trei motopompe cu un debit mai mic decat cu care venea apa si 2.000 de saci. Cu acestia din urma jandarmii au creat un dig, dintr-un singur rand de saci cu nisip, pe o lungime de circa un kilometru pe strada Drumul la Chiajna. Prin aceasta zona, spun specialistii, apele debuseaza in spre zona depresionara Giulesti-Sarbi. "Apa din aceasta zona s-a drenat natural catre zona depresionara, Giulesti-Sarbi alimentand la randul ei si volumul de apa acumulat din precipitatii", se arata in comunicatul ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Apa din fantani nu este potabila
Ministerul Sanatatii a lansat o avertizare privind riscul expunerii locuitorilor din cartierul Giulesti-Sarbi la boli. In incinta Scolii 161 a fost amenajat un centru de vaccinare antitifoidica si antitetanica. Medicii spun ca apa din puturi, fantani nu este potabila. Apa din sistemul public de alimentare este potabila, calitatea ei fiind atent monitorizata. Persoanele care au intrat in contact cu apele provenite din inundatii sa respecte cu strictete igiena personala si sa dezinfecteze articolele de imbracaminte si incaltaminte, posibil contaminate.
Rupere de nori in Capitala
Ploile torentiale, canalizarea veche si depasita "au bagat" din nou Bucurestiul sub ape. Duminica, in urma ruperii de nori strazile Capitalei au devenit din nou impracticabile. Cei care s-a incumetat sa iasa din case au fost nevoiti sa traversese inot sau sa astepte zeci de minute autobuzele in statii. Zeci de drumuri au fost blocate, apa ajungand in circa doua ore pana la genunchi. Pasajul Jiului (ca si celelalte pasaje), a fost complet blocat, circulatia in aceasta zona fiind inchisa. Si asta pentru ca din nou autoritatile au fost prinse pe picior gresit, cu toate ca avertizarile meteorologice, care oricum au estimat o cantitate mult mai mica decat cea inregistrata, au prevestit reintoarcerea ploilor. Apa Nova incerca sa se debareseze de acesta problema, afirmand ca nu intra in atributiile sale sa desfunde canalele, deoarece contractul semnat cu Primaria Capitalei nu prevede acest lucru.
Cu toate acestea, Apa Nova le factureaza bucurestenilor apa de poaie. In aceste conditii cu siguranta ca atat reprezentantii Primariei Capitalei, cat si cei ai Prefecturii vor iesi la rampa cu declaratii in care dau vina pe sistemul de canalizare care este invechit si nu face fata debitelor. (Andreea Dancu)
