Persoanele cu venituri mici, cele mai îndatorate la bănci

Romanii care obţin venituri mari au apelat într-o măsură mai mică la credite bancare . Spre deosebire de aceştia, cei cu salarii modeste au solicitat băncilor credite cat mai mari, aproape de nivelul maxim de îndatorare, permis de Banca Naţională. Modul de viaţă al populaţiei din unele oraşe mici şi medii a condus la o îndatorare mai accentuată a celor cu salarii reduse, faţă de cei cu un venit mai ridicat. Deşi caştigă mai puţin, persoanele din regiunile mai sărace au apelat la creditele bancare pentru a-şi satisface nevoile de consum. Chiar au apărut şi zvonuri cum că mulţi au început să îşi ipotecheze locuinţele, pentru a beneficia de un credit de nevoi personale cat mai mare. Deşi datele publicate de Banca Naţională nu surprind acest aspect, totuşi, ideea ar putea fi adevărată din moment ce tot mai multe instituţii de credit oferă împrumuturi de nevoi personale, pe o perioadă ce se poate întinde chiar şi pană la 30 ani, dar pentru care este solicitată garantarea cu o locuinţă. Totodată, o altă explicaţie pentru faptul că salariile şi ratele creditelor bancare sunt invers proporţionale ţine de caracterul economic al zonelor respective, care sunt preponderent agricole. Astfel, unele persoane din aceste regiuni pot procura hrană de la rudele din zonele rurale. Iar banii caştigaţi din salariu pot fi folosiţi în alte scopuri, cum ar fi achitarea unei rate la credit. Vasluiul şi Botoşaniul, cele mai îndatorate judeţe Percepţia că cele mai multe credite acordate populaţiei ar fi regăsite în Capitală este infirmată de datele privind evoluţia creditului. Desigur, în Bucureşti este înregistrat cel mai mare volum al împrumuturilor bancare, acordate populaţiei. Dar să nu uităm că aici sunt cei mai mulţi salariaţi, aproape 20% din întreaga forţă de muncă a ţării. şi atunci este normal ca, în Bucureşti, să fie înregistrat cel mai mare volum al împrumuturilor pentru persoane fizice. Ultimele date publicate de Banca Naţională arată că, în luna septembrie, soldul total al creditelor de consum şi al celor ipotecare şi imobiliare a fost, în Capitală, de 2,7 miliarde euro , peste un sfert din suma înregistrată la nivel naţional. Dar în alte regiuni ale ţării, oamenii s-au îndatorat mai mult decat cei din Bucureşti, mai cu seamă cei din zonele în care caştigul salarial este mai mic. Dacă ne uităm în judeţe precum Vaslui sau Botoşani, se vede lesne că sunt printre cele mai sărace regiuni ale ţării. Salariul mediu net variază între 650 şi 670 lei noi. De asemenea, şi productivitatea muncii este scăzută. Pentru anul curent, estimările indică o valoare a produsului intern brut, pe cap de locuitor, de circa 2.300 euro. În comparaţie, media la nivel naţional este estimată la peste 4.200 euro. Însă, în ciuda faptului că sunt cele mai sărace regiuni, populaţia din aceste două judeţe s-a îndatorat mai mult decat tot restul ţării. Spre exemplu, în Botoşani, creditul mediu pentru un salariat este de circa 2.400 euro, la un salariul mediu net de circa 190 euro. Ceea ce înseamnă că, pentru a stinge datoria, ar fi nevoie de aproape 13 salarii (echivalentul unei rate lunare ce reprezintă circa 20% din caştigul salarial net). Însă mediile la nivel naţional arată că ar fi nevoie de circa nouă salarii pentru a stinge creditul bancar, adică un nivel de aproximativ 15% din salariul net.