Parlamentarii, intre suspendare si uninominal

Ideea suspendarii din functie a presedintelui s-a conturat inca de la inceputul anului 2007, liderii PSD Mircea Geoana si Ion Iliescu justificandu-si initiativa prin "repetate incalcari ale Constitutiei" pe care le-ar fi comis seful statului. Initial, demersul suspendarii a fost anuntat "la pachet" cu depunerea unei motiuni de cenzura impotriva Guvernului Tariceanu. Avea insa sa fie pusa in practica doar initiativa suspendarii, simultan cu numeroase incercari de modificare a Legii referendumului pentru a usura conditiile in care ar putea fi demis seful statului. Totul "asezonat" din plin cu declaratii dure si acuzatii incrucisate. Referirea presedintelui la "lichelism politic" – cu trimitere la Mircea Geoana, Dan Voiculescu, Norica Nicolai si Bogdan Olteanu – a precedat afirmatia potrivit careia exista oameni politici care nu fac altceva decat "legi pentru infractori", dar si aprecierea ca Parlamentul ar fi o "sandrama intrata in moarte clinica". Afirmatiile presedintelui au starnit furia "alesilor", ajungandu-se chiar ca vicele PNL Crin Antonescu sa vorbeasca despre un personaj "provincial", iar liderii PRM sa ameninte cu "o camasa de forta si o seringa foarte mare". La doua zile dupa inregistrarea cererii PSD de suspendare a lui Traian Basescu, seful statului a venit in fata camerelor reunite pentru a-i informa pe "alesi" ca doreste organizarea unui referendum pentru introducerea votului uninominal. A urmat punerea in scena a Comisiei de ancheta a faptelor presedintelui, in fruntea caruia a fost desemnat Dan "Felix" Voiculescu. Demontarea celor 19 "capete de acuzare" formulate de PSD si de comisia Voiculescu de catre judecatorii Curtii Constitutionale nu i-a oprit insa pe "alesi" sa voteze pentru suspendare, consemnandu-se strania alianta PNL-PSD-PC-UDMR-PRM sau "Alianta 322". Dupa un interimat asigurat de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, si dupa referendumul din 19 mai, in care circa sase milioane de romani s-au pronuntat impotriva demiterii sale, Traian Basescu avea sa se intoarca la Palatul Cotroceni. Intentia sa de introducere a votului uninominal avea insa sa starneasca noi dispute atat cu partidele parlamentare, cat si cu Executivul. Dupa ce Traian Basescu a anuntat ca vrea organizarea unei consultari populare pentru reformarea clasei politice, majoritatea liderilor de partid s-au grabit a spune ca sustin introducerea uninominalului. Cum de la declaratiile "sforaitoare" la finalizarea demersului s-a dovedit a fi o distanta mare, dezbaterile parlamentare trenand foarte mult, romanii s-au vazut din nou chemati la urne, o data cu alegerile pentru Parlamentul European. Referendumul nu a fost insa validat din cauza neprezentarii numarului minim necesar de alegatori, astfel ca situatia uninominalului ramane incerta si la inceputul lui 2008 in conditiile in care Guvernul si-a asumat raspunderea pentru un proiect de lege dovedit a fi neconform cu Legea fundamentala de catre judecatorii Curtii Constitutionale.