Social

Ouale rosii si iepurasul de Paste au cazut la pace

Exploatate din plin de comercianti, ritualurile pascale ale orasenilor combina kitschul cu sacrul, gestul reflex cu nevoile domestice. La oras, iepurasul se ia la intrecere cu motivele cristice pentru un loc pe ouale incondeiate, iar pasca nu mai e „home made“, ci se comanda din timp de la patiserie. Dincolo de marketing, Pastele pastreaza totusi o bruma de sacralitate, afirma etnologii consultati de „Cotidianul“. Toata lumea bate covorul In Saptamina Mare, intre doua cumparaturi si coptul drobului, gospodinele se intrec in stersul prafului si batutul covoarelor. Casa trebuie primenita, curatenia e musai sa fie facuta. Aceasta primenire e mai mult decit un gest domestic . „La sate se varuiesc pomii, iar fetele scot la purtat noile haine“, exemplifica etnologul Ion Ghinoiu de la Institutul de Etnografie si Folclor din Bucuresti. Purificarea sufletului e la fel de importanta in vremea pascala, cind nu doar postul, dar chiar si curatenia generala din casa are efecte psihologice benefice. „Sentimentul ca trebuie sa deretici are un efect pozitiv. Inseamna sa-ti asumi din cind in cind o igienizare a spatiului si a timpului, care te pune in alta stare“, arata etnologul Doina Isfanoni de la Muzeul Satului. Oua personalizate Ouale de Paste s-au schimbat si ele la fata. Coaja lor e acoperita mai nou de iepurasi sau de sigle de firma decit de cruci si motive traditionale. Cristina Maci, de la magazinul virtual traditii.ro, spune ca, in aceasta perioada, majoritatea clientilor sint firme care vor sa faca un cadou personalului. Se vind oua cu motive traditionale, dar in ultimii ani au mers foarte bine si ouale „personalizate“. „Se lucreaza cu ceara, in relief, iar sigla companiei este pusa in centru“, precizeaza Cristina Maci. Intrebata daca noua gaselnita nu s-a departat cam mult de la traditie, ea admite ca desi designul este modernizat, se folosesc in continuare motive traditionale si ca, pina la urma, un ou personalizat va fi intotdeauna mai „traditional“ decit un iepuras oferit cadou. Cele doua directii sint insa impacate de mestesugarii receptivi la cerintele pietei, care picteaza iepurasi pe ouale de Paste. „Sint niste kitschuri postrevolutionare lansate la tirgurile din marile orase“, spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina ( Gura Humorului ). „In mod traditional, ouale sint delimitate la inceput cu un soi de condei inmuiat in ceara incalzita, dupa care oul este scufundat intr-o prima baie de vopsea galbena. Apoi se fac desenele, urmind ca oul sa fie scufundat inca o data in vopsea rosie. Desenele cuprind atit motive cristice, dar si motive solare precrestine“, explica Vera Romaniuc. Tehnica este reluata mai nou in unele sate unde se revine la culorile naturale si la tehnicile traditionale. In rest, vopseaua din plic ramine solutia universala. Insa nu doar tehnica, dar si sacralitatea obiceiului s-a pierdut. „Chiar daca vopsirea oualor se face in familie dupa un anumit ritual, nu mai exista un sentiment profund religios, ci doar senzatia a ceva ce trebuie facut“, conchide Romaniuc. Marketingul trezeste pofta de traditii „Chiar daca nu are amploarea lui Mos Craciun, Pastele anuntat de iepuras tine de comercial, nu de sacru. In ultimii 10-15 de ani, asistam la o noua industrie a sarbatorii, cel mai amplu palier fiind cel dedicat cadourilor pentru copii. In epoca veche, de Paste nu se faceau cadouri, ci oamenii isi reinnoiau doar hainele“, observa etnologul Otilia Hedesan de la Universitatea de Vest din Timisoara. „La sat, se mai asista inca la taierea mielului si, chiar daca nu il vad pe Iisus, taranii traiesc un sentiment religios. La oraseni e altceva. Cind cumperi carne de miel din supermarket, te gindesti numai la cite kilograme are sau cum s-o gatesti“, spune Ion Ghinoiu. Succesul marketingului de Paste se datoreaza in buna masura intelectualilor. „Desi sint departe de traditie, la Paste ei resimt brusc dorinta de reintoarcere la obiceiuri. Au sentimentul ca ar trebui sa recupereze valorile nationale si traditionale“, arata Otilia Hedesan. Asumata sau nu, sacralitatea supravietuieste inca la Paste, chiar si in cele mai pretentioase medii de la oras. „Pina si nebunia mediatica de Paste trezeste in noi starea ca trebuie sa indeplinim anumite ritualuri, iar acest fapt e benefic“, conchide Doina Isfanoni. Bugs Bunny pascal „In urma cu 40 de ani, iepurasul era cunoscut ca personaj pascal doar in comunitatile catolice ale maghiarilor si germanilor. De Paste, el nu aducea cadouri copiilor romani, asa cum se intimpla acum“, povesteste etnologul Otilia Hedesan. In vremea comunismului, urecheatul mai juca si un rol subversiv. „Intre anii ’75 si ’89, desi Pastele era interzis, cofetariile vindeau iepuri din ciocolata ambalati in pungulite sau in celofan. La fel, duminica, televiziunea difuza in mod nejustificat desene animate cu iepurasi, de genul lui «Bugs Bunny». Iepurasul era atunci un personaj compensatoriu“, crede Hedesan.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu: Branding - Cum sa eviti vecinii nepotriviti

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu, multimedia designer si specialist de marketing online

Pune o intrebare


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea