Opera dupa epoca Pavarotti

Luciano Pavarotti a "democratizat" un gen care incepuse sa intre in dezacord cu noile gusturi. A dus Opera catre mase, in zona culturii pop. A promovat ideea hitului de Opera, "canzonetta" cu rezonanta la nivel afectiv, usor de digerat, de retinut si de vandut ca produs cultural. Cu ce riscuri? A facut compromisuri la nivelul valorii? A derapat intr-o zona superficiala, tradand asteptarile elitelor? Categoric, tenorul a revitalizat un segment cultural care ramasese izolat in plina epoca a internetului. Ce va fi dupa momentul Pavarotti? Ce resurse de revitalizare va gasi lumea muzicii dupa acest soc? "Opera abia acum decoleaza, dupa Pavarotti", spune compozitorul Dan Dediu, care aminteste declinul genului, in anii ‘60, un moment depasit prin metode ingenioase. "Marile voci au adoptat strategia de marketing a muzicii «sedative», de divertisment, scotand Opera din cercul elitist in care se afla". "Luciano exista!", este de parere Tiberiu Soare, dirijor la Opera Romana. "Am putea vorbi despre el asa cum vorbim despre Mozart, la timpul prezent. Mozart face! Pavarotti face, chiar si dupa disparitia fizica. La fel ca si INXS sau Nirvana, dupa momentele critice". Cine preia stafeta? "A fost unul dintre marii artisti, nu numai ai acestui secol, pentru ca a adus cultura in strada, fara sa coboare stacheta valorica", spune Tiberiu Soare. Intrebarea asta: «Ce-ar fi dupa Pavarotti?» s-a mai pus, dupa moartea unor creatori precum Sergiu Celibidache sau Herbert von Karajan. Ne place sau nu, lucrurile merg inainte. Exista chiar si acum muzicieni in formare, care ar putea sa-i calce pe urme. Instantaneu imi apare in minte numele lui Jose Cura, pe care l-am intalnit zilele acestea la Bucuresti, in festivalul Enescu. Jose Cura face parte dintr-un grup mult mai mare de muzicieni care au o abordare mai lejera a muzicii. Acelasi lucru l-a facut si Pavarotti, alaturi de Domingo si Carreras. A incercat sa aduca muzica spre cat mai multi oameni", aminteste Tiberiu Soare, dirijor la Opera Romana. Jose Cura, un posibil urmas Compozitorul Dan Dediu aduce in dezbatere o teorie interesanta. La ora actuala, din cauza schimbarii climei, alimentatiei si din motive care tin de genetica, vocea de tenor incepe sa se gaseasca din ce in ce mai rar, aparitia unei voci importante de tenor fiind o adevarata trufanda in muzica. "Nu stiu daca cineva mai are o voce ca a lui si un angajament fata de Opera si de multimi, fata de spectacolele cu un public imens. Ar mai fi Roberto Alagna si Jose Cura, printre multi altii. Stafeta ar putea fi preluata si de contratenori, baritoni care canta in falset. Contratenorul Philippe Jaroussky, de exemplu, este unul foarte bun", crede Dan Dediu. Strategia lui Pavarotti In opinia lui Dan Dediu, Pavarotti a fructificat o alta paradigma de gandire. "Elitistii au strambat din nas, dar lucrul asta nu l-a interesat. Si-a dat seama ca trebuia facut ceva si cu opera, si cu vocea lui. Era mult prea debordant pentru a ramane cantonat doar intr-un anumit gen". Compozitorul crede ca tenorul a scos Opera din marasm, apropiindu-se de muzica de divertisment, cu o strategie de preluare a unor arii celebre. A propagat hiturile de Opera si nu s-a ferit sa cante muzici de diferite facturi, pe care le-a innobilat". Dan Dediu crede ca Luciano Pavarotti lasa in urma amintirea unei voci fascinante. "A fost un om care a vrut sa impartaseasca si cu ceilalti darul pe care l-a primit. Mi se pare ca a fost o fiinta transumana. O asemenea voce se naste o data la mai multe secole". Nu stiu daca cineva mai are o voce ca a lui si un angajament fata de Opera si de multimi, fata de spectacolele cu un public imens. Ar mai fi Roberto Alagna si Jose Cura, printre multi altii. Stafeta ar putea fi preluata si de contratenori, baritoni care canta in falset. Contratenorul Philippe Jaroussky, de exemplu, este unul foarte bun „Mesia", „Nemuritor!", „Un vulcan" Luciano Pavarotti a ramas in memoria celor care l-au cunoscut prin vivacitatea lui desavarsita. Iubea caii de rasa, pastele si vinurile bune. Uriasul de 1,90 metri (cu o greutate care varia intre 85 si 130 de kilograme), supranumit „Big Luciano", a stiut sa-si popularizeze arta pe stadioane pline de spectatori si a vandut milioane de discuri de muzica clasica. Personalitatile lumii si-l amintesc in plina glorie. Soprana Angela Gheorghiu : „Un atat de mare artist ramane nemuritor". Regizorul Franco Zeffirelli : „De o parte sunt tenorii si de cealalta parte este Pavarotti". Tenorul Jose Carreras: „Unul dintre cei mai mari cantareti de opera, un prieten, un bucatar fin si un excelent jucator de pocher". Tenorul argentinian Jose Cura: „Daca Dumnezeu cauta un inger bun, are acum cea mai buna voce care canta pentru el. Norocul lui Dumnezeu". Sting: „Un mare vulcan care canta foc. Lumea este un loc mai mic fara acest mare om". Tenorul Roberto Alagna: „Era Mesia al nostru, profetul nostru". Printul Charles : „Lumea va parea mai goala fara el, fara generozitatea spiritului sau. Tenorul Placido Domingo : „Am admirat intotdeauna gloria divina a vocii sale, cu un timbru special ce putea fi recunoscut dintr-o mie". Dirijorul Zubin Mehta: „Lumea intreaga va asculta astazi vocea lui. Si asa va fi si mai departe. Acesta este testamentul lui Pavarotti". Pavarotti despre Pavarotti: „Am deschis portile muzicii intregii lumi. Vocea mea incanta, este mandria mea, responsabilitatea mea". Pasiuni: fotbalul, femeile si delicatesele La nasterea sa, pe 12 octombrie 1935, la Modena, Pavarotti a tipat atat de tare, incat medicul le-a spus pa­rintilor ca Luciano va fi "un excelent tenor". Fiul lui Fernando Pavarotti, brutar si cantaret, si al Adelei Venturi, muncitoare la o fabrica de tigarete, a trait mult timp in saracie, intr-un apartament cu doua camere, alaturi de alti trei membri ai familiei. La noua ani a inceput sa cante cu tatal sau in corul unei biserici locale. Dar gandul ii statea foarte mult la fotbal. Isi dorea sa devina jucator profesionist, insa mama l-a convins sa fie invatator. A predat doi ani intr-o scoala elementara, apoi a fost agent de asigurari. In 1960 s-a casatorit cu Adua Veroni, cantareata de Opera, im­preuna cu care a avut trei fiice. Casnicia lui s-a destramat in 1995, socand intreaga lume. Tenorul si-a refacut viata alaturi de Nicoletta Mantovani, care i-a daruit o noua fetita. Relatia lor s-a oficializat in decembrie 2003. Pavarotti era deja bunic. Pavarotti si-a demonstrat vointa de fier slabind 35 de kilograme in cateva saptamani pentru a-l interpreta pe Werther. Mare amator de bucatarie fina, cel a carui greutate a atins si 127 de kilograme, le raspundea intotdeauna cu umor autorilor de cronici mondene: "Pot sa scrie ce vor, numai sa nu spuna ca sunt grasut!". Popularitatea lui Pavarotti a atins cote maxime dupa ce acesta a transformat aria „Nessun Dorma", in tema muzicala a Cupei Mondiale de fotbal din 1990. A cantat in toate registrele, de la varietati la cantecul popular napoletan, sustinand concerte cu miza umanitara alaturi de Sting, Joe Cocker, Bono sau Mariah Carey. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro