Social

Olanda pentru familisti: ferme pitoresti, Van Gogh si plaje imense

Cu 700 de euro, trei familii cu copii isi pot petrece o vacanta de o saptamana la una dintre fermele care impanzesc Tara Morilor de Vant. Cine crede ca Olanda inseamna doar Amsterdam, cu al sau „ Red Light District " (cartierul prostituatelor) si cu acele „coffeeshop" in care se consuma droguri usoare, are o viziune excesiv de simplista. Olanda este un loc aproape ideal pentru familistii cu copii, care se pot caza la ferme si apoi fie pot vizita muzeele superbe care impanzesc tara, fie - cu un pic de noroc, daca au parte de soare - pot face plaja pe litoralul Marii Nordului. Pentru multi turisti, cuvantul „muzeu" a ajuns un cosmar. Cladiri imense, precum Luvru, in care te ratacesti si obosesti inainte de a reusi sa descoperi exponatele cu adevarat interesante, cozi imense la intrare, asa cum se intampla la Galeriile Uffizi si, peste toate acestea, enervantele cohorte de turisti japonezi, care vad lumea prin lentila camerei foto . Ei bine, olandezii au stiut sa evite toate aceste dezastre, iar cel mai frumos muzeu pe care l-am vazut vreodata se afla intr-o padure de pini, la vreo 100 de kilometri est de Amsterdam. In primul rand, muzeul Kroeller-Muller – o initiativa privata, preluata apoi de statul olandez – are una din cele mai interesante colectii Van Gogh, care include una din cele doua versiuni ale „Mancatorilor de cartofi". In afara acestei colectii, muzeul mai expune picturi de Picasso, Braque sau Leger, dar si o sculptura a lui Brancusi. Nu pierdeti insa mai mult de o ora sau doua in pavilionul de pictura. Adevarata distractie consta in faptul ca va puteti plimba cu bicicleta - pe care o primiti la intrarea in imensul parc national care inconjoara muzeul si pe care o puteti folosi gratuit. De altfel - atentie! - pana la muzeu sunt vreo cativa kilometri, pe care trebuie sa-i parcurgeti fie pe jos, fie cu bicicleta. Iar daca obositi, va puteti odihni pe pajistile din gradina cu sculpturi - 25 de hectare de padure si luminisuri decorate cu Rodin, Henri Moore sau Jean Dubuffet. Pe scurt, daca ati luat si copiii in vacanta in Olanda, Kroeller-Muller este probabil unicul muzeu unde nu vor muri de plictiseala, ba dimpotriva, va va fi greu sa-i dati jos de pe bicicleta si sa-i convingeti sa nu mai astepte intalnirea cu vreunul din muflonii (sic!) care populeaza parcul. Orasul lui Rembrandt Bineinteles, ar fi penibil sa mergi in Olanda si sa nu vizitezi Amsterdamul. Un prim sfat, daca sunteti cu masina: lasati-o la marginea orasului, intr-un asa numit P+R (Park and Ride). Pretul parcarii este derizoriu si primiti, in plus, si doua bilete de metrou, dus-intors, care sa va duca pana in centru. Odata ajunsi aici, veti constata ca orasul este supraaglomerat. Daca vreti sa va opriti din mers si sa admirati privelistea, nu va va reusi: locuitorii sunt aproape la fel de nervosi si de grabiti ca new-yorkezii, va vor impinge si se vor uita urat daca le stati in cale. Iar dupa ce scapati de valurile de pietoni si va refugiati pe micile strazi care marginesc canalele, atentie la biciclistii care domina circulatia publica si considera ca atat carosabilul, cat si trotuarul le apartin. In rest, orasul este exact asa cum apare in filme: canale, barci de toate dimensiunile, case din caramida rosie si poduri. Peste tot, mici cafenele (banale), precum si asa-numitele „coffeeshop", din care razbate mirosul greu al marjuanei. Doua mari muzee domina peisajul cultural al Amsterdamului, Rijksmuseum (de fapt, toate muzeele de stat din Olanda sunt denumite „Rijksmuseum", dar acesta nu mai poarta nici un alt atribut) si muzeul Van Gogh. La Rijkmuseum nu pierdeti timpul cu zecile de pictori olandezi pe care-i gasiti prin toata Europa. Mai bine, duceti-va direct la celebra „Garda de Noapte" a lui Rembrandt, admirati-o cateva minute si plecati peste drum, catre cladirea care adaposteste colectia Van Gogh. La fel ca si la Kroeller-Muller, olandezii au stiut sa realizeze aici un muzeu mic, usor de vizitat, cu putine picturi, astfel incat ochiul privitorului sa nu oboseasca. O varianta a celebrului dormitor din Arles, o vaza cu floarea-soarelui - mai sunt versiuni asemanatoare la Londra, Munchen sau intr-o colectie privata - dar si „Campul de grau, cu ciori", despre care se spune ca ar fi ultimul tablou pictat de Van Gogh - acestea ar fi doar cateva din piesele de rezistenta ale muzeului. Departe de lumea turistilor Exista un farmec al Olandei pe care nu-l veti descoperi mergand pe drumurile batute de cohortele de turisti. Mergeti cu masina sau inchiriati una si plimbati-va prin micile orase din interiorul triunghiului Rotterdam-Haga-Amsterdam sau duceti-va spre nord, evitati autostrada si calatoriti pe drumurile regionale care duc spre Alkmaar, de-a lungul canalelor marginite de mori de vant. Am stat la o ferma, undeva la 30 de kilometri nord de Amsterdam. Copiii erau absolut incantati de animale – inclusiv un ponei, plictisit de tovarasia oilor si dornic de parteneri ceva mai umani. Pe langa casa trecea un canal, iar fermierul inchiria caiace cu care se putea naviga pana la Alkmaar. La doi, trei kilometri se afla litoralul Marii Nordului, cu niste plaje imense, protejate de dune de nisip . Este adevarat, un vant usor batea in permanenta, iar apa era infiorator de rece. Dar marea problema a fost ca, din aceste motive, nu ne-am dat seama cat de tare arde soarele, iar dupa prima zi de plaja toata lumea avea frisoane, lua aspirina si dorea inapoi la turismul cultural. Cum Amsterdamul era foarte obositor, am ales, din intamplare, Delft – o bijuterie arhitectonica. Spre dupa-amiaza, cand am ajuns noi, orasul era aproape pustiu. Piata centrala, dominata de statuia lui Hugo Grotius – cel care a pus temeliile dreptului international – era populata doar de cativa localnici si de porumbei. Am ramas aici cateva ore, cat sa ne plimbam de-a lungul canalelor care strabat orasul, sa admiram cladirile si sa bem o bere (belgiana). Reteaua de drumuri este foarte bine marcata Un alt orasel pe care l-am vizitat a fost Alkmaar, unde in zilele de vineri se organizeaza o traditionala piata de branzeturi. Orasul are farmecul lui, dar piata pare o capcana pentru turisti. Localnicii isi pun costume populare si vand diverse sortimente de cascaval, insa la niste preturi cu totul deplasate. Tara produce zeci de sortimente de branza - Gouda si Edam sunt cele mai cunoscute - pe care o puteti cumpara la preturi aproape de cele din Romania, fie din supermarket, fie din orice piata. Micile excursii prin Olanda au insa dezavantajul ca oricand te poti rataci. Reteaua de drumuri este bine marcata, dar foarte stufoasa si o clipa de neatentie este suficienta ca sa te faca sa ratezi o bifurcatie. Personal, am crezut ca nu voi pati niciodata o astfel de rusine, dupa zeci de mii de kilometri prin Europa, asa ca, la drumul spre Otterlo, unde se afla muzeul Kroeller-Muller, nici macar nu mi-am luat harta. Lungul drum spre casa Stiu ca, pentru majoritatea soferilor, cei 2.328 de kilometri care leaga Bucurestiul de Amsterdam sunt o piedica de netrecut. Dar sunteti in vacanta, nu va grabeste nimeni. La dus, puteti opri o zi, doua la Viena sau puteti face un scurt popas la vreo 50 de kilometri mai incolo, la Abatia Melk, considerata o capodopera a barocului (de fapt, o monstruozitate uriasa). Iar la intoarcere, cand se resimte oboseala, cel mai relaxant ar fi un popas in Alpii din Austria. Noi am stat vreo patru zile in Montafon, in regiunea Voralberg. De la fereastra apartamentului - 60 de euro pe noapte, pentru doua dormitoare plus un living imens, cu bucatarie incorporata - se vedea un munte de peste 3.000 de metri, cu numele imprumutat de la o crema solara, Piz Buin. In statiune era un strand ecologic, ceea ce inseamna ca pe lac inotau si niste rate, care-i priveau cu dispret pe restul inotatorilor. Cel mai interesant aspect n-a fost insa turismul montan, ci regiunea duty-free din Samnaun, un sat elvetian situat chiar la granita cu Austria. Drumul pana la Samnaun e dur – pante de 13% si curbe in ac de par –, dar merita. Un whisky scotian, un single malt, era cu vreo zece euro mai ieftin ca in aeroport, iar preturile la parfumuri erau incredibil de mici. De aici, toata lumea a plecat multumita spre casa. UNDE STAM? - Hotelurile decente sunt foarte scumpe in Amsterdam, pretul unei camere fiind de peste 100 de euro pe noapte. Solutia pe care am ales-o a fost sa ne cazam la o ferma. - Pe site-ul www.dutch-farmholidays.com se gasesc oferte fie in regim de „bed and breakfast", fie inchirieri de apartamente. Noi am stat in satul Heiloo, unde un cost total de 700 de euro pe saptamana a inclus cazarea a sase adulti, doi copii de 12 ani si unul de un an. Sase dintre noi au stat intr-un fel de casuta din lemn, cu trei dormitoare extrem de mici. - Mai aveam la dispozitie un living cu bucatarie, iar casuta era inconjurata de o pajiste. Pe pajiste erau mese si scaune, precum si un gratar, asa ca aici lua masa, seara, intregul grup. Ceilalti trei (inclusiv copilul de un an) au stat intr-un apartament cu un dormitor imens si o bucatarie foarte bine dotata. - Gazdele s-au dat peste cap pentru copilul de un an si i-au facut rost de un patut in care sa doarma. - Parcarea pentru cele trei masini cu care am circulat nu a fost o problema. Ambele apartamente aveau televiziune prin satelit. Olanda este plina de astfel de cazari, cat se poate de convenabile ca pret. ATENTIE! - Politia in civil patruleaza in permanenta pe sosele, contravenientii sunt opriti pe loc, iar amenzile pentru depasirea vitezei incep de la 150 de euro. - Aveti mare grija la celulare, acte si bani in Amsterdam. - Toata lumea vorbeste engleza in Olanda, majoritatea mai bine ca ultimii trei presedinti ai Romaniei. - Politistii sunt extrem de amabili, iar daca va rataciti va pot fi de real folos.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea