Social

Obligatiile de mediu ale Romaniei, la mana nevoiasilor care scormonesc prin gunoaie

Romania risca sa aiba probleme cu normele europene de mediu si sa plateasca amenzi de sute de mii de euro pe zi daca tintele de valorificare a deseurilor de ambalaje nu vor fi respectate. In prezent, atingerea tintelor se bazeaza mai degraba pe miile de nevoiasi care scormonesc prin gunoaie (realizand colectarea sortata a deseurilor in schimbul catorva banuti) decat pe un sistem coerent de recuperare a materialelor refolosibile. Imbucurator este totusi faptul ca din ce in ce mai multe firme au inceput sa constientizeze importanta colectarii deseurilor, ceea ce se reflecta in profiturile de milioane de euro ale operatorilor din industria valorificarii si reciclarii. Circa 640 de companii au aderat deja la sistemul "Punctul Verde", un simbol al managementului eficient al deseurilor de ambalaje. Tintele de reciclare, din ce in ce mai mari Chiar daca legea romana consfinteste principiul UE "poluatorul plateste", respectarea tintelor ramane o mare provocare pentru Guvern, din cauza inexistentei unui sistem national de recuperare a deseurilor si a cresterii numarului de importatori de produse ambalate, extrem de dificil de monitorizat. Proiectele locale de valorificare a deseurilor de ambalaje sunt putine si firave, iar obligatiile de mediu care ne revin, in calitate de tara a UE, se sprijina pe saracii care aduna fier, PET-uri si hartie din tomberoane sau din gropile de gunoi, sustin reciclatorii. Directivele UE privitoare la ambalaje si la deseurile din ambalaje au fost transpuse in legislatia nationala prin HG 621/2005. Potrivit acestei hotarari, pana la finele anului 2008 trebuie reciclata o cantitate de minimum 60% din deseurile de hartie si carton si minimum 50% din deseurile metalice. Tintele cresc apoi accelerat pana la 31 decembrie 2013, cand Romania este obligata sa recicleze minimum 55% din greutatea totala a materialelor continute in deseurile de ambalaje. Atingerea acestor obiective nationale le revine producatorilor si importatorilor care introduc pe piata marfuri ambalate si/sau ambalaje. Prin lege, acestia pot opta, in vederea satisfacerii obiectivelor nationale, fie pentru gestionarea de catre ei a deseurilor, fie pentru transferarea acestei responsabilitati unui operator economic autorizat de catre Ministerul Mediului. "Punctul Verde", garantia bunei conduite Un astfel de operator autorizat este societatea Eco-Rom Ambalaje SA, fondata de mari companii precum Argus SA, Ball Packaging Europe, Brau Union Romania, Coca-Cola HBC Romania, Mun plast SA Quadrant Amroq Beverages SA, Romaqua Group SA (cu o cifra de afaceri insumata de circa 1 miliard de euro), la care au aderat intre timp Unilever, Tetra Pak etc. Eco-Rom detine dreptul de a folosi marca "Punctul Verde" ("Der Grüne Punkt") in Romania. Drept urmare, clientii acestei societati au dreptul de a folosi marca pe produsele lor. Prezenta "Punctului Verde" pe ambalaje nu este obligatorie, conform legii, dar ea arata ca firma care introduce pe piata produsele respective este responsabila fata de protectia mediului si fata de societate, angajandu-se ca ambalajele produselor sale, colectate selectiv, sa fie reciclate. "Companiile afiliate la sistemul propus de Eco-Rom Ambalaje au avut numai de castigat in anul 2006, intrucat obligatiile acestora de reciclare si valorificare au fost indeplinite cu maxima eficienta de compania noastra. In timp ce obligatiile legale ale companiilor au crescut fata de anul precedent cu 45%, efortul lor financiar a crescut cu numai 30%. Tot in anul 2006 a trebuit sa realizam pentru prima data obiectivele pentru fiecare tip de material. In ciuda acestor conditii dificile, Eco-Rom Ambalaje a reusit sa-si indeplineasca cu succes obiectivele si sa atraga un numar de 640 de clienti", a declarat Mugurel Radulescu, presedintele Consiliului de Administratie al Eco-Rom. Anul trecut, companiile afiliate Eco-Rom au pus pe piata 525.000 de tone de ambalaje, iar cantitatea de ambalaje valorificata s-a ridicat la 170.000 de tone. Centrele comerciale strang deseuri Marile centre comerciale au inceput sa se alinieze si ele politicii de mediu, valorificand deseurile de ambalaje. "Fiecare filiala a Kaufland are in dotare urmatoarele echipamente: presa de 20 de metri cubi pentru gunoiul menajer, presa de 20 de metri cubi pentru cartoane si hartie si presa pentru balotat folie. Fiecare filiala sorteaza gunoiul, cartoanele si folia", ne-a declarat Sylvia Kerzbek, director PR al Kaufland. Ea a aratat ca societatea pe care o reprezinta incheie contracte cu firmele locale, autorizate, de reciclare (tip REMAT) pentru vanzarea deseurilor de carton si hartie. Kerzbek a mai precizat ca marca "Punctul Verde" va fi introdusa in viitorul apropiat si de Kaufland. Reprezentantii Carrefour au aratat ca politica de mediu a companiei lor se bazeaza pe recuperarea deseurilor si pe informarea clientilor, existand, la nivelul fie-carui magazin, cate un responsabil de mediu care monitorizeaza recuperarea deseurilor de ambalaje. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania, a declarat ca bateriile si uleiul auto uzate se recupereaza la bancul de probe si garantii, iar le vechi se schimba la punctul de service din parcare. Obligatii dure pentru firmele de salubrizare Responsabilitatile colectarii selective a deseurilor de ambalaje de la populatie si valorificarii acestora le revin in prezent primariilor si serviciilor de salubrizare, care au ca sarcina si amenajarea unor spatii speciale, dotate cu containere pentru diverse tipuri de deseuri, in care populatia sa depuna selectiv ambalajele. Daca prin OUG 87/2001 obligatiile firmelor de salubritate privitoare la precolectarea si sortarea deseurilor de ambalaje nu erau clar definite, acum, prin Legea 101/2006 (care va intra in vigoare in mai 2007), ele sunt considerate prioritati de rang zero. Operatorii de salubrizare licentiati trebuie sa asigure precolectarea, colectarea si transportul si sortarea deseurilor municipale; infiintarea si administrarea depozitelor de deseuri; colectarea, transportul, depozitarea si valorificarea deseurilor voluminoase provenite de la populatie, institutii si firme, neasimilabile celor menajere (mobilier, echipamente electrice si electronice etc.). In ciuda inaspririi legilor, dezinteresul pentru aplicarea lor este mare. La ora actuala, majoritatea primariilor nu-si indeplinesc obligatiile legale, iar aruncarea deseurilor nesortate la groapa de gunoi este incurajata prin taxele mici practicate. Conform datelor Minis-terului Mediului si Gospodaririi Apelor, deseurile de ambalaje provin in proportie de 60% de la populatie si 40% de la agentii economici. In 2005, cantitatea de ambalaje pusa pe piata a fost de 1.140.000 de tone, din care au fost valorificate 305.000 de tone si reciclate 265.000 de tone. Taxa pentru poluatori Firmele care participa la indeplinirea obiectivelor de mediu convenite cu UE - fie prin propriul sistem de gestionare a ambalajelor, fie prin incredintarea acestei sarcini unei firme autorizate - sunt scutite de plata unei taxe de 1 lei/kg de ambalaj, aplicata celorlalte firme poluatoare, prevede Legea Fondului pentru Mediu. Aceasta taxa se plateste si de firmele care incearca sa-si indeplineasca obligatiile de mediu, dar nu reusesc in totalitate; in acest caz, taxa este aplicabila diferentei intre cantitatile de ambalaje reprezentand obiectivele stabilite si cantitatile recuperate/reciclate efectiv lunar. Anul trecut, Fondul pentru Mediu a incasat 180.108.351 lei, ceea ce a reprezentat 120,07% din valoarea previzionata a veniturilor. Inspectorii Fondului au cerut falimentul a 21 de societati comerciale rau-platnice (pentru creante de 8.946.773 lei), au indisponibilizat 725 de conturi bancare si au emis 497 de somatii si titluri executorii, pentru alti datornici. Din Fondul pentru Mediu au fost finantate proiecte de educare a publicului si de gestionare a deseurilor, programul "Rabla" (de retragere din circulatie a masinilor vechi). Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) sustine ca nu intra in atributiile sale elaborarea unei evidente centralizate cu privire la satisfacerea cotelor Romaniei pentru colectare si reciclare si nici estimarea masurii in care tintele vor fi atinse in anii urmatori. "AFM are intocmita o baza de date constituita pe baza declaratiilor privind obligatiile de plata la Fondul pentru mediu si a platilor efectuate de contribuabili. Masurile luate de AFM impotriva celor ce nu fac raportari si nu isi platesc contributiile la Fondul pentru Mediu sunt cele prevazute de legislatia in vigoare, respectiv sanctionare contraventionala, executare silita si solicitarea deschiderii procedurii de faliment", a declarat Mihai Toti, presedintele AFM. Toti a concluzionat ca AFM se poate indrepta impotriva contribuabililor numai in masura in care acestia incalca legislatia Fondului pentru Mediu, nu si in eventualitatea in care Romania ar fi sanctionata de Comisia Europeana, pentru a recupera de la rau-platnici valoarea amenzii aplicate statului roman. Amenzi de sute de mii de euro pe zi Romania nu va putea colecta, in 2007, trei tone de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE), conform Directivei CE 2002/96, a apreciat comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu. "Avand in vedere ca prin Planul de implementare pentru Directiva 2002/96 privind DEEE responsabilitatea revine atat agentilor economici, cat si autoritatilor locale, este necesar un nou plan pentru realizarea colectarii selective", a aratat, la randul sau, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Ioan Gherhes. El a spus ca legile europene nu se pot negocia si orice nerespectare a termenelor asumate se va restrange asupra statului roman prin amenzi care pot atinge cateva sute de mii de euro pe zi. "In acest moment mediul incepe sa dicteze regulile economice si sociale, iar agentii economici sunt datori sa respecte legislatia europeana", a afirmat Gherhes. PET-urile ajung mochete de limuzine Cristinel Dobrota, directorul firmei buzoiene Greentech, unul dintre cei mai mari reciclatori de deseuri de mase plastice din Romania, apreciaza ca tintele de colectare la care s-a angajat Romania vor fi atinse destul de greu in viitor, deoarece nu exista inca un sistem eficient de colectare a deseurilor de ambalaje. La aceasta ora, tot sistemul de colectare se bazeaza pe niste "mici negrisori" care aduna PET-urile din containere si de la gropile de gunoi, pentru a inasa 4.000-6.000 de lei vechi pe kilogram, spune Dobrota. "Circa 70-75% din masele plastice se recolteaza prin rascumparari de la populatie si restul de la societatile de salubrizare. Daca avem colectare, acest lucru se datoreaza oamenilor care au nevoie de bani", a explicat di-rectorul Greentech. El a mai aratat ca afacerile reciclatorilor de PET-uri sunt mai bune vara, cand consumul de racoritoare creste, iar oamenii angajati in colectare pot aduna mai bine deseurile. Firma buzoiana transforma PET-urile in fibre poliesterice, pe care le exporta in Europa. "Din aceste fibre se confectioneaza si haine, dar mai ales mochete pentru birouri si pentru autoturismele Logan, Toyota, Mercedes. Noi vindem 20-30% din fibra pe piata romaneasca, iar restul – in Italia, Germania si Spania", a mai spus Dobrota. O dovada ca afacerea progreseaza este cresterea cifrei de afaceri a reciclatorului de la 10 milioane de euro in 2006 la 17 milioane de euro, tinta preconizata pentru 2007. Ce se intampla cu gunoaiele celorlalti europeni? - Curtea Europeana de Justitie a condamnat frecvent tarile UE pentru nerespectarea legislatiei comunitare de mediu sau pentru esecul inregistrat in aplicarea acesteia. Printre tarile condamnate s-au numarat Germania, Portugalia, Marea Britanie, Italia, Spania si Grecia. Autoritatile elene au fost nevoite sa plateasca amenzi zilnice de cate 20.000 de euro pentru depozitele ilegale de gunoaie din Creta. Alte tari au primit avertismente de la Comisia Europeana cu privire la practicile folosite in cazul deseurilor de ambalaje. - In majoritatea tarilor UE exista interdictia de a depozita ambalajele in gropile de gunoi, iar consumatorii sunt penalizati pentru necolectarea selectiva a deseurilor. - In Austria, deseurile sunt "interceptate" chiar pe drumul lor catre groapa de gunoi de catre o retea de firme specializate care repara zeci de mii de articole, mai ales electrocasnice si produse vestimentare. Acestea sunt puse ulterior in vanzare, cu preturi reduse. - In Marea Britanie, reciclatorii au inceput sa foloseasca tehnologii ultrasofisticate (cu raze infrarosii) pentru sortarea deseurilor de ambalaje in cadrul hipermarketurilor. Acestea scaneaza si sorteaza sticla, plasticul si aluminiul. Tot in Anglia se pune problema spalarii, a reciclarii si a refolosirii scutecelor absorbante pentru copii. - Belgia atinge cea mai mare rata de reciclare pentru sticla, iar locuitorii acestei tari participa in numar mare la programele de reciclare a deseurilor. - In Danemarca se produce plasticul din uleiuri vegetale, folosit in industria jucariilor, in industria alimentara si in industria de aparatura medicala. - Tarile care au aderat la UE in 2004 aveau in 2005 o rata foarte scazuta de reciclare a deseurilor de ambalaje, cu exceptia Cehiei, care reusea sa recicleze 15%. Conform Eurostat, Cipru si Lituania reciclau zero la suta din deseurile produse, iar Letonia, Malta, Ungaria si Polonia – cate 1%. Pentru aceste tari, depozitarea deseurilor la gropile de gunoi era o practica frecventa. Directiva 94/62/EC privind ambalajele si deseurile din ambalaje se va aplica insa integral si in aceste state, dupa 2012, cand incep sa expire multe dintre termenele de conformare negociate. - Un raport al ministrului polonez al mediului a artatat ca aceasta tara trebuie sa investeasca circa o jumatate de miliard de euro pentru a-si atinge tintele de colectare si de reciclare negociate cu UE. - Franta a luat in discutie posibilitatea de a interzice, din 2010, punerea pe piata a pungilor care nu sunt confectionate din plastic biodegradabil. - Ungaria a introdus o taxa ecologica pentru ambalaje. - In Germania, fiecare cetatean sorteaza si colecteaza anual 80 de kilograme de ambalaje in lazile galbene ori in recipientele pentru hartie si sticla. Oficiul Federal German pentru Statistica a anuntat colectarea a 1,5 kilograme de deseuri pe saptamana si cetatean. - Irlanda si-a propus o dublare a infrastructurii de reciclare a deseurilor de ambalaje. Autoritatile din aceasta tara iau in calcul introducerea unor taxe atat pentru fiecare pachet de guma de mestecat comercializat, cat si pentru ambalajele de fast-food si chitantele de ATM. Sumele colectate ar urma sa fie utilizate pentru indepartarea mizeriei provocate pe strazi de catre utilizatorii acestor produse. - In Franta, peste 80% din cetateni sorteaza deseurile. - In Elvetia, asociatia reciclatorilor de PET a dezvoltat impreuna cu Endoxon (companie specializata in harti din satelit) un program care permite gasirea, prin intermediul internetului, a celui mai apropiat punct public sau privat de colectare a deseurilor PET.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea