Social

Numarul fenomenelor extreme a crescut de cinci ori in jumatate de secol

La nivel mondial, sunt tot mai multe voci care apreciaza ca o schimbare majora a climei la nivel mondial este inevitabila. Statisticile vorbesc de la sine. Daca intre 1950 si 1959 au avut loc 13 catastrofe climatice, adica secete, inundatii si cicloane tropicale, doar dupa aproximativ 40 de ani, intre 1990 si 1999, s-au produs in lume 74 de astfel de evenimente. Exista si specialisti care sustin ca, in aceasta perioada, omenirea trece doar printr-un ciclu de fenomene extreme, iar incalzirea globala nu ameninta dezvoltarea. "Evolutia se face pe cicluri, dar din toate ciclurile prin care am trecut, acesta detine recordul din punct de vedere al fenomenelor extreme. Pe de alta parte, clima este influentata de dezvoltarea economica. Din industria cimentului, spre exemplu, rezulta emisii de dioxid de carbon care duc la topirea ghetarilor si la cresterea nivelului marilor si oceanelor. Pentru a ne pune la adapost, trebuie sa construim diguri, pentru care se foloseste ciment. Aceste lucruri trebuie analizate si cercul acesta vicios trebuie rupt intr-un anumit fel", ne-a declarat dr. Ionut Purica, consilier la ministrului mediului. Pentru a evalua efectele schimbarilor climatice de la nivel mondial, exista scenarii optimiste si scenarii pesimiste. "Omenirea va incepe sa ia masuri prin reducerea emisiilor si va trece la o dezvoltarea durabila , astfel incat sa absoarba mai bine socurile. Scenariul pesimist se refera la depasirea nivelurilor de risc pentru emisii, ceea ce va duce la o crestere cu 2 grade Celsius a temperaturii medii a pamantului. Acest lucru poate insemna secete in unele zone si inundatii in altele. Creste, de asemenea, riscul aparitiei unor epidemii, cum ar fi cea de malarie. Pe termen scurt insa, clima nu se va schimba, nu trebuie sa ne asteptam la lucruri deosebite, dar frecventa fenomenelor extreme va creste", ne-a mai spus dr. Ionut Purica.

Catastrofele din 2005 au costat 200 miliarde de dolari
"Anul 2005 a cunoscut cele mai mari pierderi financiare datorate catastrofelor naturale provocate de conditiile climatice". Constatarea apartine companiei de asigurari MUnchen Re., care a precizat ca pierderile sunt de peste 200 miliarde de dolari, cifra sensibil mai mare in comparatie cu 2004, cand s-au consemnat 145 miliarde de dolari.

Inceputul anului 2005, marcat de tragedia tsunami
Desi tsunami din 26 decembrie, produs in urma unui cutremur de 9,3 grade pe scara Richter pe fundul Oceanului Indian in apropierea insulei Sumatra, apartine cronologic anului trecut, urmarile lui pot fi incluse listei negre de catastrofe ale anului care tocmai se incheie. In septembrie, bilantul mortilor indica peste 240.000 de morti din opt tari asiatice (printre acestea Indonezia, Sri Lanka, India, Thailanda, Malaysia). Valurile ucigase au ajuns pana in estul si sud-estul Africii, facand numeroase victime in Somalia, Tanzania si Kenya.

* 22 februarie - sud-estul Iranului, 6,4 grade pe scara Richter, peste 370 de mortI - 1000 de raniti
* 29 martie - Indonezia, 8,7 grade pe scara Richter, peste 2000 de morti
* Printre cei inghititi de valurile ucigase s-au numarat si circa 400 de straini, majoritatea veniti sa-si petreaca vacanta pe malurile Oceanului Indian. Dintre turistii morti, cei mai multi erau germani (60)

Aproape 90 de mii de morti la cutremurul din sudul Asiei
8 octombrie 2005 nu va fi uitat prea curand. De 8 octombrie, o sambata care se anunta banala, un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter a lovit puternic Pakistanul, India si Afganistanul . Orase si sate intregi au fost rase intr-un minut de pe fata pamantului. Cifra mortilor in urma cutremurului a ingrozit o lume intreaga - peste 87 de mii de morti, alte cifre vorbesc de o suta de mii de morti. Printre victime se aflau foarte multi copii. Numai in orasul pakistanez Mujaffarabad au fost striviti sub daramaturile unei scoli peste 500 de copii. Adevarata tragedie insa a urmat dupa cutremur: sute de mii de oameni au ramas prinsi intre daramaturile caselor. In ciuda eforturilor echipelor de salvare, multi dintre acestia au sfarsit sub molozul propriilor case, sufocati, mancati de sobolani ori din cauza ranilor. Cutremurul a fost urmat de 45 de replici in doar 24 de ore. Din cauza alunecarilor de teren, a vremii nefavorabile si a terenului accidentat, echipele de prim ajutor nu s-au putut deplasa in punctele critice. Circa 3,5 milioane de oameni au ramas fara acoperis deasupra capului.

Statele Unite, tara uraganelor
Statele Unite au avut parte in acest an de cel mai devastator sezon de uragane de o suta de ani incoace. Sezonul a batut recordul atat in ceea ce priveste intensitatea fenomenelor de acest gen, cat si in ceea ce priveste numarul lor. America s-a confruntat cu 26 de furtuni, 13 uragane dintre care sapte devastatoare (categoria trei sau mai mult), care includ uraganele Dennis, Katrina, Ophelia, Rita si Wilma si furtunile tropicale Arlene, Cindy si Tammy. Numele de uragane cu litere din alfabetul latin au fost epuizate, specialistii fiind nevoiti sa recurga la alfabetul grecesc. Predictiile oamenilor de stiinta americani pentru 2006 nu vin sa ne linisteasca. Acestia au declarat ca sezonul de uragane 2006 va fi cel putin la fel de activ ca acela de anul acesta.
Katrina, de la dezastru la politica
Uraganul Katrina s-a dovedit a fi insa una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria Statelor Unite. Uraganul a lovit pe 29 august statele din sudul SUA Louisiana, Mississippi si Alabama, afectand o suprafata cat teritoriul Romaniei. Bilant de cosmar: peste zece mii de morti si pagube de sute de miliarde de dolari. De departe, New Orleans-ul a fost cel mai greu lovit. Imagini apocaliptice : un oras pe trei sferturi scufundat, cadavre plutind pe strazile inundate si bantuite de bande de jefuitori inarmati, care pradau ce mai ramasese in urma furiei apelor. Saracii, batranii si bolnavii au fost lasati prada inecului, supravietuitorii - foametei. Desi autoritatile au declarat starea de urgenta, in New Orleans s-a instalat anarhia. Operatiunile de evacuare a oamenilor refugiati pe acoperisurile cladirilor mai inalte din oras au fost intrerupte de focuri de arma asupra elicopterelor militare venite in ajutor. Dincolo de pierderile umane pe care le-a produs, uraganul Katrina a umilit pur si simplu America, superputerea mondiala si cea mai mare economie a lumii. Administratia SUA , care si-a creat imaginea ca poate face fata cu brio oricarei amenintari, a fost de data aceasta nepregatita. Inchiderea a peste 700 de platforme petroliere din Golful Mexic a crescut pretul petrolului in intreaga lume. Numerosi asiguratori, care in total au trebuit sa scoata din buzunar aproape 50 miliarde de dolari, s-au trezit dupa Katrina in pragul falimentului. Uraganul Katrina a dat nastere si speculatiilor ca fenomenul devastator ar fi fost generat cu ajutorul unor tehnici militare speciale, de care dispun mai multe state ale lumii.

Europa s-a luptat cu focul si apa
In partea de vest a continentului (Portugalia, Spania, Italia, Franta) s-a inregistrat cea mai grava seceta din ultima suta de ani. 97 la suta din teritoriul Portugaliei a fost afectat de seceta severa si de incendii. Locuitorii din aceste tari au avut restrictii la apa potabila, iar fermierii au suferit pagube de miliarde de euro. Dupa o perioada secetoasa, nordul Italiei si Croatia au fost lovite de furtuni si grindina, urmate de un val de frig. Austria, Ungaria, Germania si cateva state din fosta Iugoslavie s-au luptat cu inundatiile. Dar niciunde nu a fost "potopul" din Romania si Bulgaria. Aici s-au inregistrat zeci de victime, peste 50.000 de cladiri afectate de apa, aproape 100 de poduri distruse si sute de hectare de teren agricol compromise. Numai pagubele infrastructurii rutiere si de cale ferata se ridica la aproape 60 milioane de euro. Specialistii spun ca fenomenele meteorologice extreme din vara acestui an denota faptul ca Europa este unul dintre primele si cele mai afectate continente de schimbarile climatice globale. Statisticile arata ca, in marile orase, numai in ultimele trei decenii aerul a devenit mai cald cu aproximativ 10 grade C. Previziunile lor indica pentru spatiul dintre Atlantic si Urali o crestere a temperaturii medii cu 40 grade C, pana in 2010, si o ridicare a nivelului marii cu aproape 1 metru, ceea ce ar insemna acoperirea cu apa sarata a unor delte, precum cele ale Dunarii si Camargue (Franta), sau a unei insemnate parti din Olanda, ori disparitia multora dintre traditionalele plaje.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expert Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Cum se transporta un computer

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare