Ieri, mi-am incalcat un juramant . Mi-am promis ca nu mai merg la vot, ca, pe oricine as vota, nu se schimba nimic. Am constatat cu regret ca n-am pe cine alege , iar in 1996 a fost prima si ultima data cand am mers la vot. Pana ieri, cand mi-am zis ca ar trebui sa-mi reinvii spiritul civic, adormit de atatia ani. Ma rog, asta este alta discutie. Ceea ce voiam sa spun este altceva. Ieri, la sectia de votare, in fata comisiei, am scos cartea de alegator, insa mi-a fost cerut buletinul. Uimit, am intrebat: “Pai, nu sunt alegeri, nu de aceea avem carti de alegator?”. Raspunsul a venit sec: “Astea sunt regulile”. Mai naucitoare a fost explicatia unuia dintre membrii comisiei cand am intrebat la ce mai pot folosi cartea de alegator: “Tineti-o acolo, ca cine stie cand va trebuie”. M-am inchinat in gand, spunandu-mi ca traiesc totusi in Romania si nu mai are ce sa ma mire . Totusi, intrebarea asta ma roade.
Continuarea in Gardianul
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
