Analistii o avertizeaza pe „doamna presedinte" a Argentinei ca tara intra intr-o perioada economica mai putin fasta, dupa cativa ani de crestere. Cristina Fernandez de Kirchner va mosteni fotoliul prezidential de la sotul ei, Nestor Kirchner, si odata cu acesta o serie de dificultati economice, precum spirala preturilor si resursele energetice insuficiente. Dupa ani buni de crestere, care au urmat catastrofei economice si monetare din 2001, analistii prevad o perioada mai putin fasta pentru Argentina.
Inflatia si criza energetica ce a provocat reducerea productiei in mai multe fabrici, in luna iulie, sunt doua dintre temele la care prima doamna a trebuit sa ofere solutii in timpul campaniei electorale. Ea a promis ca le va rezolva pe amandoua prin atragerea de investitori straini si a promis sa continue politica de stanga a lui Nestor Kirchner.
Actuala senatoare nu va putea insa sa mentina preturile inghetate si, totodata, sa asigure o crestere economica de 8,6%, asa cum s-a intamplat in cei doi ani de mandat ai sotului ei. Ricardo Amorim, economist la WestLG din New York, este de parere ca strategia actualului presedinte a dus la un boom economic doar pe termen scurt. "Cine credeti ca va plati?
Cel mai probabil viitorul presedinte, care in cazul de fata se intampla sa fie chiar sotia", apreciaza acesta. Increderea investitorilor a inceput sa se erodeze dupa ce guvernul a obligat companiile sa nu mareasca preturile la diverse produse, de la sampon pana la cartofi, iar bancile au fost presate sa reduca dobanzile sub rata inflatiei. Kirchner a mers pana acolo incat, in 2005,a cerut un boicot impotriva concernului Royal Dutch Shell pentru a-l obliga sa renunte la cresterea de patru procente a pretului benzinei.
Strategia economica, un mister
"Noua Evita" nu a vorbit prea mult despre strategia sa economica. Asta in caz ca are una. Lucru de care multi se indoiesc, in conditiile in care s-a "ferit" sa dea interviuri in timpul campaniei. Nici sotul ei, care a sustinut-o participand la numeroase turnee electorale, nu a spus prea multe. A lasat insa sa se inteleaga ca un vot pentru ea este si un vot pentru el.
Criticii "dinastiei" au observat ca Nestor a pus accentul pe realizarile din timpul mandatului sau, dezvaluind prea putin din planurile consoartei. Care a fost mai mult absenta din aceste turnee, preferand sa se intalneasca cu lideri din America Latina, SUA si Europa precum si cu oameni de afaceri.
Intr-unul dintre putinele interviuri acordate, Cristina a afirmat ca vizeaza un pact social intre guvern, sindicate si mediul de afaceri. Oricum mandatul ei se anunta dificil, intr-o tara in care statisticile oficiale nu sunt ceea ce par.
In luna ianuarie, Nestor Kirchner, nemultumit de o serie de rapoarte ale Institutului National de Statistica (INDEC), a inlocuit cativa angajati cu oameni apropiati lui. Roberto Lavagna, fost ministru al economiei pana in 2005, a declarat ca, in luna septembrie, rata inflatiei era dubla fata de cifra oficiala, de 8,6%.
Angajatii INDEC au manifestat de mai multe ori impotriva manipularii rapoartelor, dar practica a continuat. Viitorul presedinte a promis ca va renunta la acest obicei. Misterul asupra platformei sale de guvernare se va spulbera abia dupa preluarea oficiala a functiei, la 10 decembrie. Analistii asteapta cu interes sa vada daca va fi vorba de o schimbare de substanta sau doar de stil.
Nu au trecut decat cinci ani de la confruntarile de ... 18 ani de tulburari politice
1989 - Peronistul Carlos Menem este ales presedinte
1991 - Paritatea artificiala intre peso si dolar (1 peso egal 1 dolar). Are loc un numar mare de privatizari.
1995 - Carlos Menem este reales presedinte. Al doilea sau mandat este marcat de scandaluri de coruptie si mari miscari sociale.
1999 - Radicalul fernando de la rua castiga presedintia, iar la putere vine o coalitie de centru-stanga.
2000 - Grava criza economica si financiara. Populatia iese in strada, iar Fernando de la Rua este nevoit sa demisioneze.
2001-2002 - Criza economica si sociala se adanceste.
2001 - Adolfo Rodriguez Saa asigura interimatul la presedintie. Suspenda parlamentul si demisioneaza cinci zile mai tarziu. Este inlocuit cu peronistul Eduardo Duhalde. Acesta pune capat convertibilitatii monedei nationale argentiniene si o devalorizeaza cu 70%. Restrictiile bancare ii impiedica pe argentinieni sa se foloseasca de depozitele detinute la banci. Au loc revolte populare.
2002 - Roberto Lavagna este numit ministru al economiei. Exporturile agricole cresc.
2003 - In mai este ales presedinte peronistul Nestor Kirchner. Datoria externa a Argentinei este renegociata. Incepe revirimentul economiei argentiniene.
2007 - In urma alegerilor prezidentiale si legislative, din 28 octombrie, sotia presedintelui Kirchner, Cristina Fernandez, iese invingatoare.
SUA nu cred intr-o imbunatatire a relatiilor bilaterale
Presa americana priveste cu scepticism rezultatul alegerilor de duminica, din perspectiva relatiei bilaterale SUA - Argentina, apreciind ca noul presedinte va continua sa intretina relatii "cordiale" cu liderul venezuelean Hugo Chavez si nu se va grabi sa instituie reforme in favoarea economiei de piata.
De altfel, Chavez a fost primul lider strain care a sunat-o pe Cristina, la doar cateva minute dupa anuntarea primelor rezultate, pentru a o felicita si pentru a-i propune o intarire a cooperarii intre cele doua tari. Chiar daca in campanie a folosit un ton mai moderat, prima doamna a declarat recent, raspunzand unor critici la adresa liderului de la Caracas, ca "America Latina are nevoie de Chavez la fel cum Europa are nevoie de Putin".
Soia, aurul verde pentru „tara tangoului"
La 400 de kilometri de Buenos Aires, in mijlocul campului, argentinienii au motive de lauda: ferme cu aparatura ultramoderna fac dovada prosperitatii din sectorul agricol, principalul motor al cresterii economice a Argentinei.
"Strangem 60.000 de litri de lapte pe zi, iar industria laptelui, odata cu majorarea preturilor pe pietele internationale, este la fel de rentabila precum cea de soia", explica Guillermo Veneranda, proprietarul unei ferme din provincia Santa Fe.
Aici se fabrica in special alimente pentru fermele de animale, majoritatea pe baza de soia. Cresterea productiei de soia incepand din 2002 a dezvoltat atat de mult regiuni intregi din Argentina, incat planta este acum considerata "aurul verde" al tarii. Soia modificata genetic reprezinta 90% din productia nationala, spre nemultumirea organizatiilor neguvernamentale, care au tras un semnal de alarma in legatura cu folosirea produselor chimice poluante.
Culturile de soia au in fata un viitor luminos, odata cu dezvoltarea biocarburantilor, explica Jorge Weskamp, presedintele Bursei Comerciale din Rosario, de unde pleaca majoritatea exporturilor agroalimentare . Reversul medaliei il reprezinta insa faptul ca soia este cultivata pe terenuri unde altadata crestea bumbacul, multe paduri si livezi fiind si ele taiate pentru a face loc "aurului verde". Aceeasi soia este vinovata si pentru majorarea recenta a pretului tomatelor. O problema deloc de neglijat in Argentina, unde sosurile din rosii sunt un ingredient nelipsit.
"Rosia este un aliment foarte sanatos, cu exceptia pretului care te imbolnaveste", explica actorul de comedie Adrian Stoppleman.
Lux si saracie extrema la Buenos Aires
In cartierele sarace, copiii se joaca printre ... Spectaculoasa crestere economica inregistrata de Argentina in ultimii ani nu a schimbat cu nimic viata celor 8.000 de persoane care traiesc intr-o saracie lucie in apropierea celor mai luxoase cartiere din Buenos Aires.
Ignorati de presa si de autoritati, saracii din capitala Argentinei isi duc viata in case din carton, iar mormanele de gunoi de la periferia orasului reprezinta pentru ei singura sursa de venit. La San Cayetano, zeci de barbati si femei ies pe strazi de la primele ore ale diminetii.
Se ranesc scotocind prin cosurile de gunoi. Din cocioabele situate la cateva zeci de kilometri de Buenos Aires, ei pleaca cu trenul zilnic pentru a-si "asigura" un loc la scotocitul prin gunoaiele bogatilor capitalei.
Rastoarna sacii de gunoi in plina strada si separa resturile din plastic de cele din sticla si hartie, pentru a le revinde la centrele de reciclare. Cand au noroc, gasesc si putina hrana.
Adesea, vin la "serviciu" insotiti de copii, care se joaca printre resturile menajere sortate cu atentie de parintii lor. In 2001, in perioada marii crize din Argentina, numeroase organizatii au incercat sa rezolve situatia saracilor. Au reusit prea putin.
In cartierele de maghernite, situatia continua sa fie alarmanta: nu exista apa curenta, iar bolile intestinale fac ravagii.
Rapoarte oficiale arata ca si in alte orase din Argentina exista aceasta problema: peste 20% din argentinieni traiesc in mizerie. Ei nu stiu nimic despre miracolul economic cu care se lauda politicienii ajunsi la putere, la Buenos Aires.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
