Social

Minusculul Kosovo îi divizează pe mai-marii lumii

În Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite au început discuţiile finale asupra viitorului statut al provinciei Kosovo. În timp ce Statele Unite şi majoritatea ţărilor europene susţin independenţa, Rusia se împotriveşte dezlipirii Kosovo de Serbia. Ultimul act privind soarta provinciei se joacă la ONU, Kosovo aflandu-se sub administraţia organizaţiei de la ofensiva aeriană declanşată de NATO în 1999, care a pus capăt represiunilor sarbeşti împotriva separatiştilor albanezi. Analiştii sunt de părere că neînţelegerile care opun şi acum ţările membre permanente în Consiliul de Securitate lasă să se înţeleagă că miza Kosovo este mult mai importantă decat pare. În calitatea lor de state titulare în CS, SUA, China, Marea Britanie, Franţa şi Rusia au fiecare drept de veto şi este de ajuns unul pentru a bloca o decizie. Înfruntări de culise Mediatorul ONU în dosarul Kosovo, ex-preşedintele finlandez Martti Ahtisaari, a prezentat deja Consiliului planul prin care se acordă provinciei Kosovo o independenţă "supravegheată". Procesul care va începe de acum încolo, a spus Ahtisaari, chiar dacă nu va fi un "maraton", e comparabil cu o "cursă de 10.000 de metri". Revelatoare în acest sens, comentează AFP, este lunga şi furtunoasa dispută, de marţi dimineaţa, asupra modului în care să se adreseze membrilor Consiliului de Securitate preşedintele kosovar Fatmir Sejdu şi preşedintele sarb Vojislav Kostunica. Chichiţe diplomatice Reprezentantul Rusiei la Naţiunile Unite, Vitali Ciurkin, a insistat ca preşedintele Serbiei, în calitatea sa de şef al unui stat membru ONU, să se adreseze Consiliului în timpul reuniunii oficiale, în principala sală de şedinţe, iar Sejdu, care nu reprezintă încă niciun stat, să aibă doar o întalnire informală cu membrii CS, într-o sală de conferinţe obişnuită. Ceea ce s-a şi întamplat. Spre nemulţumirea susţină­torilor independenţei Kosovo, Kostunica s-a grăbit să-şi exprime "satisfacţia" că planul Ahtisaari "nu a fost acceptat de către Consiliul de Securitate". Preşedintele sarb a reînnoit propunerea avansată de ţara sa, de "autonomie substanţială" şi a insistat ca ONU să-l înlocuiască pe Ahtisaari cu un alt reprezentant care să conducă viitoarele negocieri. Romania se opune planului ONU Independenţa acordată pe bază de referendum unei minorităţi etnice, fie ea majoritară într-o anume provincie, poate crea un precedent periculos. Din această cauză, Romania şi alte cateva state membre UE , între care Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru, se opun desprinderii Kosovo dintre graniţele Serbiei. În cazul Romaniei, sensibilităţile se leagă de pretenţiile secuilor la autodeterminare. Spania nu agreează emanciparea mai multor provincii (Catalunia, Andaluzia şi Ţara Bascilor au deja autonomie lărgită). Grecia are probleme cu macedonenii, Ciprul, cu turcii, iar Slovacia, cu minoritatea maghiară.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea