Măcel forestier în Rezervaţia Naturală Piatra Craiului

Înfiinţată în 1938, Rezervaţia Naturală Piatra Craiului are toate şansele să devină istorie. Cei care au intrat, în urma retrocedărilor, în posesia pădurilor aflate pe teritoriul rezervaţiei au trecut, în ultimii trei ani, la defrişări masive, fără autorizaţii. 200 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pămantului pană acum, sub ochii autorităţilor care s-au sesizat abia după ce răul a fost produs. Amenzile aplicate nu se compară nici pe departe cu măsura dezastrului. În jurul rezervaţiei a început în schimb să-şi facă loc un adevărat cartier de vile. Construcţii care mai de care mai hidoase şi care nu au nimic în comun nici cu bunul gust, nici cu specificul zonei care, conform legii, ar trebui respectat. Şeful Administraţiei Parcului, Horaţiu Hanganu, avertizează că, dacă se va continua în acest ritm, din fauna şi flora protejate nu va mai rămane decat o tristă amintire. Statul, neinteresat să răscumpere terenurile Structura proprietăţii fondului forestier din zona argeşeană a parcului este, la ora actuală, următoarea: din totalul celor 5.880 ha de pădure, 70,4% se află încă în proprietatea statului, 1,6% în proprietatea primăriilor, 6,2% sunt administrate de obşti, iar 21,8% au trecut la proprietarii-persoane fizice. În scurtă vreme, Regia Naţională a Pădurilor va mai rămane doar cu o treime din fondul forestier, sute de hectare urmand a fi euro . Bani care... nu sunt! Mină de aur pentru firmele de exploatare a lemnului Administraţia Parcului dispune, pentru versantul sudic, doar de doi rangeri (poliţişti montani) care încearcă să întoarcă din drum drujbarii din Rucăr şi Dambovicioara. Pe kilometri întregi, camioanele cară non-stop copaci tăiaţi din rezervaţie. „Îi doare în cot că noi le aplicăm amenzi. Pentru că este foarte greu să li se facă dosar penal dacă nu sunt prinşi în flagrant, îşi văd liniştiţi de treabă", ne-a declarat Hanganu. În Rucăr şi Dambovicioara sunt cam 80 de firme de exploatare a lemnului, iar trocurile pentru tăiere se fac şi la carciumă. Hectarul de pădure se vinde cu 70-80 RON metrul cub, iar, odată tăiat şi prelucrat, sare de 300 RON. În fiecare camion, alături de şofer, stă aşa-zisul „copilot", povestesc rangerii parcului. „Cel din dreapta nu are altă misiune decat să ţină factura şi pixul pregătite, iar dacă se iveşte vreun control, într-o secundă completează data pe factura care are deja toate datele scrise pe ea. Cu aceeaşi factură poţi copia, dacă ai baftă, şi zece transporturi de lemne!", spun braşovenii din Administraţia PNPC. Autorităţile îşi pasează responsabilitatea Dumitru Ghica, primarul din Rucăr, comuna cu cele mai multe gatere pe metru pătrat, spune că el nu are niciun fel de responsabilitate. Din punctul său de vedere, responsabilitatea este numai şi numai a Direcţiei Silvice şi a Poliţiei. „Domnule, şi pe mine mă doare sufletul cand văd ce se întamplă acolo, dar noi, primăria, nu avem ce face. Legea ne-a obligat să punem în posesie toţi proprietarii. E adevărat, sunt cam mulţi, dar ne putem pune noi contra Legii? Singurii care mai pot interveni sunt cei de la Direcţia Silvică şi poliţia", ne-a declarat primarul. Cei de la Direcţia Silvică şi de la poliţie se laudă cu vraful de amenzi aplicate şi susţin că ceea ce a stat în puterea lor au făcut. Mai mult, actuala conducere a Direcţiei Silvice aruncă vina în ograda fostei conduceri pesediste, pe timpul căreia s-ar fi făcut cele mai multe defrişări.