La bal cu printul Orlovski

La exact trei ani de la incendiul care a distrus Sala Studio a Teatrului National, in care functiona Teatrul de Opereta, s-a anuntat oficial redeschiderea ei, la intreaga capacitate si cu o tehnica de scena superioara celei anterioare. Din cele 12.800.000 lei cerute de refacerea salii, 9 milioane au costat reparatiile capitale, ceilalti fiind afectati dotarii spatiului cu instrumentele necesare unui spectacol de opereta (orga de lumini, pian, alte instrumente muzicale ), a carui prezentare presupune, de obicei, cca. 150 de persoane, incluzand si tehnicienii. Numai refacerea scenei a costat, potrivit afirmatiei directorului Teatrului de Opereta, regizorul Razvan Dinca, "7.200.000 lei, fara TVA". In ritmul Valsului Imperial Efortul financiar serves­te, in perioada imediat urma­toa­re, Operetei, pentru care, se preconizeaza insa amenajarea Salii Omnia, la o data neprecizata inca. Aceeasi incertitudine planeaza si asupra consolidarii si eventualei remodelari a spatiilor interioare ale Teatrului National, moment in care Sala Studio va reveni la destinatia sa initiala. Este unul dintre dezideratele enuntate de actualul director al institutiei, Ion Caramitru , inca de la investirea sa. Dar, cum toate aceste intentii de reabilitare a infrastructurii in domeniul culturii se afla, in cel mai bun caz, in faza elaborarii proiectelor, teatrul de opereta pare sa aiba suficient timp pentru a-si pune in practica proiectele pentru 2008 si chiar mai departe. Relansarea salii va avea loc duminica, 27 ianuarie, cu un spectacol pregatit special, "Bal la printul Orlovski", un spectacol muzical-coregrafic, reunind un numar-record de artisti, in selectiuni din operete diferite. Inceput cu "Valsul Imperial" de Johann Strauss si terminat cu "Marsul Radetzki", "Balul" propune arii si scene de balet din "Tara Surasului", "Vaduva vesela", "Printesa circului", "Victoria si al ei husar", "Lasati-ma sa cant" si "Liliacul" lui Kalman care a dat, de altfel, ideea acestui spectacol. Instrumente-regi, la Opereta Sub bagheta dirijorilor Emil Maxim si Lucian Vla­descu vor evolua toti so­lis­tii teatrului. Li se adauga trupa de balet, orchestra si, mai ales, doua interventii instrumentale solistice de prestigiu: Ho­­ria Mihail, care va inaugura noul pian Bosendor­fer, achizitionat recent cu un pret promotional , sub 100.000 euro, "pentru ca este pri­mul instrument de acest fel cumparat de o institutie din Romania", dupa parerea d­irectorului Operetei (si nu uni­cul din tara, cum gresit s-a inteles), si Alexandru Tomescu, ce va canta pe vestita vioara Stradivarius. Ambii solisti sunt bine cunoscuti publicului de concert. Horia Mihail a concertat de peste 200 de ori cu marea majoritate a orchestrelor simfonice din Romania, inclusiv cu Filarmonica "G. Enescu" din Bucuresti, cat si cu Orchestra Nationala Radio. In Statele Unite, a fost solist al orchestrelor Boston Pops (sub bagheta lui John Williams si Keith Lockhart), Topeka Symphony, Boston University Symphony si University of Illinois Symphony. Bucuresti, capitala a Operetei Proiectele Teatrului de Opereta pentru noua sala sunt ambitioase, cu 7 premiere in acest an, dintre care remarcam montarea regizorului maghiar Attila Beres cu "Vaduva vesela" si, dupa stiinta noastra, debutul lui Ion Caramitru ca regizor al unui spectacol de opereta ("My Fair Lady"). Organizarea unui festival international , la sfarsitul stagiunii 2007-2008, cu participarea unor tari in care acest gen este deosebit de pretuit - Ungaria, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Suedia - si invitarea unor pianisti si solisti vocali straini pentru recitaluri menite sa puna in valoare noul pian sau continuarea proiectului "Memoria Operetei" si crearea unui spatiu in care parintii isi pot lasa copiii in timpul spectacolului marturisesc dorinta readucerii operetei in prima linie a ofertei spectaculare bucurestene. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro