IPS Corneanu, patru decenii de turnatorie

CNSAS a publicat in Monitorul Oficial motivatia verdictelor de politie politica acordate mitropolitului Banatului, IPS Nicolae Corneanu, si academicianului Constantin Balaceanu-Stolnici. Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a semnat angajamentul cu Securitatea in 3 ianuarie 1950 si de atunci pina in 1988, cu doua scurte intreruperi , a oferit informatii atit despre „dusmanii poporului“ din tara, cit si despre cei fugiti in strainatate. A avut mai multe nume de cod - „Popa Vasile“, „Popescu Ion/Ioan“ si „Munteanu Ioan“. Caracterizarile facute de ofiterii de legatura sint elogioase si justifica banii si ajutorul discret dat pentru promovarea lui Corneanu in BOR. Ele demonstreaza ca Securitatea l-a ajutat pe Corneanu sa promoveze in ierarhia bisericeasca. Intr-o adresa din 1953, ofiterul de legatura le recomanda mai-marilor sai sa-si dea avizul pentru numirea lui Corneanu ca vicar al Episcopiei Aradului „deoarece este cunoscut ca un element atasat care a sprijinit in diverse probleme organele noastre. Fata de aceasta situatie rugam, daca este posibil, sa interveniti pe linga Departamentul Cultelor ca acesta sa fie numit in functia respectiva“. Rezolutia este afirmativa: „S-a vorbit cu Departamentul in acest sens si a promis ca va rezolva problema...“. Tot Securitatea l-a ajutat sa ajunga si mitropolit al Banatului, in 1962, asa cum rezulta din alta caracterizare, din 1963. Ofiterul vorbeste despre „dragostea ce a dovedit-o (Corneanu - n.r.) in munca informativa si fata de organele noastre, precum si atasamentul ce l-a dovedit fata de regimul democrat popular din RPR“. Iar ca „urmare a atitudinii sale pozitive atit cu organele Securitatii, cit si cu organele Departamentului Cultelor, precum si cele administrative locale (regiunea Banat), in anul 1962, Corneanu a fost promovat in functia de mitropolit al Banatului“, se mai spune in caracterizarea din ‘63. Mai mult, Corneanu „se manifesta ca unul ce nu crede in preceptele si dogmele bisericesti, fiind convins ca Biserica a fost intotdeauna un mijloc de inselare a maselor populare… A rezultat ca s-a preocupat de studiul stiintei marxist-leniniste si de insusirea ei, ce l-au facut sa fie convins de netemeinicia dogmelor pe care inca mai trebuie sa le «apere» si in acelasi timp sa isi dea seama perfect ca viitorul nu poate apartine decit comunismului“. In 1965, o alta caracterizare enumera cele mai importante momente din cariera de turnator a mitropolitului. In principal, Corneanu „a fost folosit pentru reducerea activitatii religioase in eparhia Banatului, indicindu-i-se si luind o serie de masuri in acest sens“. Masurile la care face trimitere ofiterul de Securitate se refera la „comasarea unor parohii si reducerea numarului de preoti, reducerea numarului de studenti ai Seminarului Teologic Caransebes , combaterea si anihilarea sectelor ilegale si limitarea activitatii celor legale“, printre care si a preotilor greco-catolici. Mai mult, respectivul document mentioneaza un numar de 32 de persoane aflate in atentia Securitatii si pe care le-ar fi turnat Corneanu. Din notele aflate la dosar reiese ca mitropolitul si-a turnat mai multi colegi preoti, precum cel din Maureni, judetul Caras-Severin, si cel din Visag, judetul Timis. Ambii se faceau vinovati in ochii regimului fiindca erau de partea preotului Gheorghe Calciu-Dumitreasa, in acea vreme detinut politic. Dintr-o alta nota, data in 1982, reiese ca Nicolae Corneanu a ajutat Securitatea sa-i „depisteze“ si sa-i „neutralizeze“. Corneanu il toarna pe unul dintre acesti preoti ca vrea sa fuga in SUA fiindca era nemultumit de fariseismul unor inalte fete bisericesti care nu au luat niciodata atitudine in fata represiunii comuniste. Cel dat pe mina Securitatii era nemultumit ca „ Biserica Ortodoxa Romana nu isi indeplineste misiunea de a lupta contra ateismului, iar preotimea este decazuta, interesata doar de cistig banesc si inconstienta… Nici chiar Patriarhul nu s-a ridicat in apararea preotului martir Calciu si nu a protestat la adresa darimarii Bisericii Enei din Bucuresti“. In finalul notei date despre acest preot de tara, Corneanu mentioneaza ca, desi a avut o discutie cu impricinatul, „convorbirea s-a incheiat fara nici o perspectiva de recuperare“ a acestuia. O alta caracterizare, din 1963, dovedeste ca Nicolae Corneanu a avut si misiunea de a-l spiona si de a-l influenta pe Patriarhul Iustinian Marina: „Totodata, agentul a mai fost folosit pentru influentarea directa a sefului Bisericii Ortodoxe in contactele pe care le are cu acesta si de a ne sesiza toate aspectele care se desprind din comportarea pe care o are Patriarhul“. Cit priveste activitatea sa externa, Corneanu a dat declaratii despre membrii delegatiilor bisericesti care se deplasau in strainatate, a fost folosit pentru discreditarea preotului Calciu Dumitreasa si a cules informatii despre strainii pe care i-a cunoscut in timpul vizitelor. In dosar exista si informatii despre sumele primite de Corneanu pentru notele date. Astfel, intre 1951 si 1959, el a incasat 44.375 de lei. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro