Social

Investitiile in statiunile balneare ar putea relansa turismul romanesc

În 2006 a scăzut numărul turiştilor care au ales ca destinaţie Romania, fenomen simţit mai ales de staţiunile de pe litoral, unde s-a simţit competiţia ofertei bulgăreşti, dar investiţiile private masive în zona turismului balnear ar putea anunţa un an turistic mai bun în 2007. Reducerea numărului de turişti străini a fost completată de creşterea interesului romanilor pentru vacanţe în străinătate, relevă statisticile domeniului. Potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), în 2006, în Romania au intrat un număr de 5.898.000 vizitatori străini, cu 1% mai mult decat în 2005, în condiţiile în care numărul de turişti străini veniţi din ţări ale UE s-a redus cu 4%. Pe de altă parte, călătoriile romanilor în străinătate au crescut cu 23% în 2006 pană la 8,79 milioane, de la 7,15 milioane, cat erau în 2005. În 2006, numărul de turişti străini care s-au cazat la hoteluri romaneşti a scăzut cu 6% faţă de 2005, desi, per total, numărul total de turişti cazaţi în hoteluri a crescut cu 6%, iar numărul de turişti romani cazaţi în structuri hoteliere a sporit cu 10%. Litoralul a pierdut 25.000 de turişti străini În 2006, litoralul romanesc a pierdut 25.000 de turişti străini, lungimea sejurului s-a redus de la 5,5 la 5 zile, iar creşterea cu 15.000 a numărului romanilor care şi-au făcut vacanţa la mare nu a compensat, pe ansamblu, scăderea fluxului de turişti. Străinii au deţinut o pondere de 9,7% din totalul turiştilor. Industria hotelieră a pierdut, însă, dramatic din clientelă. Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică din Constanţa, în perioada ianuarie-august, spaţiile de cazare de la Marea Neagră au înregistrat 68.411 clienţi străini, cu 40% mai puţini decat anul trecut. Asociaţiile de profil atribuie pierderile competiţiei bulgăreşti, serviciilor de joasă calitate, tarifelor mari şi lipsei unui aeroport internaţional de clasă în zonă. "Aeroporturile din Varna şi Burgas au fost preluate de entităţi germane în concesiune pe 49 de ani, ceea ce înseamnă că, cel puţin în anul următor, niciun charter german nu va mai ateriza pe aeroportul Mihai Kogălniceanu din Constanţa", a declarat preşedintele filialei Sud-Est a ANAT, Corina Martin. La acest fapt se adaugă decizia marelui concern german TUI de a nu trimite, în 2007, turişti în Romania. Reprezentanţii TUI au declarat că 2007 va fi un an de pauză, în care vor aştepta să se facă ordine în gestionarea turismului romanesc, şi, de asemenea, vor aştepta un semnal din partea guvernului ca acesta să promoveze brandul de ţară şi o strategie de turism pentru Romania. Numărul de turişti străini pe litoralul romanesc, în intervalul 1 mai - 20 iulie 2006, a fost de aproximativ 45.000, cu aproape jumătate mai puţin decat în 2005, ponderea lor în numărul total de turişti de pe litoral fiind de 10%. Strategia nu compensează lipsa ofertei de calitate Potrivit Strategiei de dezvoltare a turismului romanesc în perioada 2007-2013, elaborate de ANT, Romania este "clar depăşită" de Ungaria, Cehia, Bulgaria, Croaţia, Polonia şi Slovacia în privinţa indicelui de competitivitate al industriei turistice, indicator obţinut prin calcularea mediei aritmetice a următorilor indici: preţ, infrastructură, mediu, tehnologie, resurse umane, deschidere şi probleme sociale. Sursele de date pentru aceşti indicatori sunt reprezentate în mare parte de indicatorii de dezvoltare elaboraţi de Banca Mondială, dar şi de rapoarte ale ONU şi ale Consiliului Mondial al Turismului (WTTC). Studiile elaborate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), bazate pe informaţiile şi analizele de piaţă realizate în ţările mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum şi anchetele întreprinse în randul turiştilor străini care vizitează Romania, au relevat că raportul calitate-preţ din turismul romanesc a încetat să fie atractiv pentru turiştii străini. Toate tipurile de programe oferite de Romania întampină o concurenţă acerbă pe pieţele vest-europene, iar destinaţiile concurente oferă o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile de turişti. Oferta romanească este relativ limitată, restransă la cateva staţiuni, iar în cadrul acestora, doar la cateva hoteluri, în vreme ce serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente, precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru. Agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţii, iar infrastructura tehnico-rutieră este necorespunzătoare. De asemenea, lipsa unor hoteluri de confort superior în marile oraşe şi în staţiunile turistice de interes internaţional constituie o mare problemă a turismului romanesc. Potrivit studiilor OMT, citate în documentul ANT, alte probleme ale turismului romanesc sunt lipsa creditelor pentru realizarea de investiţii şi restaurarea patrimoniului, fondurile insuficiente alocate pentru dezvoltarea turistică precum şi lipsa creditelor pentru activităţile de promovare. Absenţa curselor aeriene directe spre aeroportul internaţional Constanţa, precum şi accesul dificil pe cale rutieră la litoral sunt două din punctele slabe ale turismului de litoral în Romania, se mai spune în documentul strategic elaborat de ANT. De asemenea, alte puncte slabe ale turismului de litoral din Romania sunt poluarea mediului şi procesele de degradare a plajei şi falezei ţărmului Mării Negre; oferta de agrement săracă din punct de vedere cantitativ (număr redus al facilitaţilor) şi uzată moral din punct de vedere al echipamentelor /instalaţiilor; nivelul de pregătire al personalului, în scădere, ca urmare a migraţiei forţei de muncă; durata foarte redusă a sezonului turistic estival, de multe ori de numai două luni; calitatea scăzută a serviciilor, în raport cu preţurile practicate; imaginea defavorabilă a Romaniei în străinătate, ca potenţială destinaţie turistică; precum şi lipsa de colaborare la nivel regional a factorilor implicaţi în gestionarea turismului, respectiv a autorităţilor publice locale şi autorităţilor publice centrale. În aceeaşi ordine de idei, un studiu recent al Agenţiei Japoneze pentru Cooperare Internaţională (JICA), a estimat că investiţiile necesare pentru reabilitarea plajelor de pe litoralul romanesc al Mării Negre se ridică la peste 300 de milioane de euro, din care cea mai mare parte, aproximativ 82 de milioane de euro, o reprezinta înnisipările. Studiul de fezabilitate întocmit de japonezi pe zona Constanţa prevede lucrări pentru consolidarea falezei, precum şi lucrări costiere de protecţie a plajelor şi crearea de noi plaje. Valoarea estimativă a lucrărilor este de 308.641.555 lei. Investiţiile se mută spre turismul balnear Numeroasele probleme cu care se confruntă litoralul romanesc au făcut ca investitorii privaţi să îşi reorienteze strategiile de afaceri, mutand accentul de pe litoral spre zonele balneare şi spre turismul de afaceri. Astfel, Societatea de Investiţii Financiare Transilvania (SIF3) a vandut, în septembrie, pe piaţa Rasdaq, 39,62% din capitalul companiei Clăbucet Estival 2002, pentru 1,404 milioane lei (397.897 euro). La randul ei, Societatea de Investiţii Financiare Muntenia a vandut pachetul majoritar de peste 80% din acţiunile societăţii de turism Hanul Piraţilor din Năvodari, valoarea tranzacţiei depăşind 4 milioane de euro. Oficialii SIF Muntenia au motivat tranzacţia prin aceea că societatea are nevoie de investiţii de zeci de milioane de euro, care nu putea fi asiguraţi decat în parteneriat cu alţi investitori. Iniţial, SIF Muntenia intenţiona să investească 4 milioane dolari pentru construcţia unui club de vacanţă în apropierea staţiunii Mamaia, din care aproape 2 milioane dolari urmau să fie alocaţi pentru extinderea şi modernizarea campingului Hanul Piraţilor. Pe 12 decembrie, acţionarii societăţii Olimp Estival 2000 SA au decis ipotecarea activului Complex Neptun, în vederea contractării unui credit pentru stingerea datoriilor societăţii şi au amanat pentru altă AGA discutarea problemei stării de insolvenţă a societăţii. Olimp Estival 2002 SA deţine hotelurile Amfiteatru, Belvedere şi Panoramic din Olimp, precum şi hotelul Neptun, din staţiunea omonimă, iar acţionarii principali ai companiei sunt AVAS (54,03%) şi SIF Transilvania (39,62%). De asemenea, Societatea turistică THR Marea Neagră a vandut, prin licitaţie publică cu strigare, cinci active aflate în proprietatea sa, contra sumei totale de 1,86 milioane euro plus TVA. THR Marea Neagră SA a vandut la licitaţie activele Cofetărie şi Laborator Pescăruş Eforie Nord, Vila Şincai Eforie Nord, Minihoteluri Dunărea Eforie Nord, Grădina Dunărea Saturn şi Braserie Saturn, iar banii vor fi utilizaţi pentru efectuarea de lucrări de reabilitare la alte patru active ale companiei, valoarea totală estimată a investiţiilor necesare acestor lucrări fiind de 14,53 milioane euro. Activele care urmează să fie reabilitate sunt Complex Bran-Brad-Bega, Complex Cleopatra, Complex Vraja Mării şi Complex Mioriţa. În anul 2006, în turismul balnear romanesc s-au făcut investiţii de circa 150 milioane de euro, în special în construirea sau renovarea de hoteluri şi centre de tratament şi se preconizează, pentru 2007, o creştere cu 15-20% a segmentului, faţă de 2006, potrivit patronatelor din industria de profil. "Au fost realizate investiţii masive la Covasna, Buziaş, Băile Felix, Vatra Dornei , Ocna Sibiului , Saturn, Govora, Geoagiu Băi, Mangalia şi Saturn şi sunt prevăzute, în continuare, investiţii, şi pentru anul care urmează. Aceste investiţii vor aborda nu doar infrastructura, ci şi pregătirea personalului calificat în domeniu şi promovarea potenţialului propriu al regiunilor balneare", a declarat directorul executiv al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear, Rodica Pencea. Patronatele din domeniu sunt de părere că turismul balnear romanesc ar putea înregistra, în 2007, o creştere cu 15-20%, atat a numărul de turişti, cat şi a volumului de afaceri, dacă se vor introduce tichetele de vacanţă şi vor exista măsuri de protecţie socială. "Anul acesta am încercat, totodată, o schimbare de concept asupra activităţii de turism balnear . Am încercat să renunţăm abordarea clasică a utilizării infrastructurii şi a organizării activităţii, dedicată iniţial aproape exclusiv varstei a treia, prin mutarea accentului către o altă categorie socială, cea a populaţiei active. Ne-am deplasat interesul spre întreţinerea şi menţinerea societăţii populaţiei active, pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi reducerea cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea sectorului de întreţinere. Romanii ar trebui să aibă vacanţe mai scurte şi mai dese, pentru a se eliberara de stresul cotidian şi pentru a-şi întreţine, în mod eficient, sănătatea", a mai spus Rodica Pencea. Societăţile de turism balnear la care SIF Transilvania deţine pachetul majoritar de acţiuni ar putea fuziona, într-un interval de circa trei ani, în scopul creşterii competitivităţii pe piaţa turismului balnear, potrivit directorul general adjunct al SIF Transilvania, Floriean Firu. "Avem în vedere crearea unei structuri corporative integrate, care ar putea purta numele de Compania de Sănătate şi din care ar urma să facă parte societăţile Turism Felix SA, Buziaş SA, Tuşnad SA, Covasna SA şi chiar structurile balneare ale societăţilor de turism deţinute de SIF Transilvania pe litoral, cum ar fi THR Marea Neagră", a mai spus Firu. "Această fuziune sau integrare a societăţilor de turism balnear deţinute de SIF Transilvania ar urma să fie făcută în scopul asigurării unei mai mari competitivităţi pe piaţa turismului balnear", a precizat Floriean Firu. Societatea Turism Felix SA şi-a majorat, în cursul lunii septembrie, capitalul social cu 4,751 milioane lei, la 24,807 milioane lei, în urma unei oferte publice primare, înainte de listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti. Oferta de vanzare a fost lansată pentru a majora capitalul social, în vederea listării la Bursă, iar banii vor fi utilizaţi pentru continuarea investiţiilor în companie. Turism Felix este una dintre cele mai mari staţiuni balneare din Romania. Principalul acţionar este SIF 3 Transilvania care deţine 74,26% din capital, urmat de SIF 5 Oltenia cu 11,49% şi alţi acţionari cu 14,25%. Potrivit raportărilor transmise bursei Rasdaq, 5,20% aparţin companiei Rieni Drinks, deţinută de fraţii Micula.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea