Insulele Maldive, paradisul ecologiei aplicate

Arhipelagul din Oceanul Indian a impus reguli foarte stricte pentru protejarea zonelor turistice. Acestea precizeaza unde este permisa ancorarea sau adancimea pana la care se fac scufundari. Soare, nisip, mare, insule à la Robinson Crusoe , lagune enorme de diverse adancimi, infinite nuante de albastru si turcoaz, gradini subacvatice de corali multicolori: o combinatie naturala perfecta, care face din Insulele Maldive locul cel mai potrivit pentru o vacanta de exceptie. Dar nu numai atat: spre deosebire de alte paradisuri turistice, localnici si oaspeti deopotriva dovedesc cel mai profund respect pentru mediul inconjurator. Si actioneaza in consecinta. Acolo, in timpul sejurului, exista o singura deviza, propusa de gazde vizitatorilor: "no news, no shoes" ("fara vesti, fara pantofi"). Aceasta reprezinta chintesenta unei stari de spirit relaxante, de buna dispozitie, care isi pune amprenta asupra timpului petrecut in Maldive. Republica Maldivelor este un stat ce numara circa 350.000 de locuitori, compus dintr-un grup de 26 de atoli, formati din peste 1.100 de insule. 202 dintre acestea sunt locuite si numai 80 constituie destinatii turistice . Marturiile arheologice arata ca arhipelagul nu a fost locuit inainte de anul 1500 i.H. Populatia actuala deriva din populatia de religie budista care a migrat din India meridionala si din Sri Lanka intre secolele IV si V. Cand arabii au inceput sa parcurga cu regularitate rutele comerciale catre sud-estul asiatic, Maldivele au devenit o escala importanta. Negustorii arabi au exercitat o influenta culturala puternica asupra bastinasilor, astfel ca, incepand cu secolul XI, acestia au inceput sa se converteasca la islam. In 1153, Insulele Maldive au devenit sultanat. Secolul XVI a adus amenintari europene, primii care au cucerit arhipelagul fiind portughezii. Dupa o perioada zbu­ciumata, care a durat circa trei secole,­ Insulele Maldive au devenit, in 1887, protectorat britanic. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ele au reprezentat un important punct strategic pentru Marina engleza. Maldivele si-au dobandit independenta pe 26 iulie 1965. Trei ani mai tarziu, deveneau republica prezi­dentiala. Coralii se sprijina pe munti subacvatici Cele 1.190 de insule de coral au ca baza formatiuni stancoase, formate acum aproximativ 60 milioane de ani. Cea mai mare dintre insule este Fua Mulaku, situata in atolul Gnaviyani din sudul arhipelagului. Clima Maldivelor este musonica. Musonul uscat se instaureaza in decembrie si dureaza pana in aprilie. Aduce ploi slabe, razlete. Urmeaza musonul umed, din mai pana in noiembrie, care provoaca ploi torentiale , ce pot dura cateodata si zile intregi. In afara de frumusete, Unele insule sunt legate intre ele prin podete de lemn Maldivele sunt insa considerate un paradis terestru si pentru temperaturile blande: intre 26 si 31 de grade pe parcursul intregului an, cu variatii mici intre zi si noapte. Cea mai scazuta temperatura a fost de 17 grade, inregistrata in aprilie 1978, iar cea mai ridicata – 36,8 grade, in mai 1991. Temperatura apei variaza intre 28-32 de grade. Musulmane fara val! Populatia din Insulele Maldive este de origine indiana sau araba. Pe parcursul timpului, localnicii s-au amestecat cu migratorii proveniti din Africa de Nord sau Sri Lanka. In ultimii ani, insulele au fost "luate cu asalt" de imigranti proveniti din Bangladesh, veniti in cautare de lucru in satele turistice. Cu exceptia unei mici comunitati etnice, alcatuita din negustori indieni siiti, locuitorii Maldivelor sunt musulmani sunniti. Dar islamismul practicat aici are unele conotatii particulare, fiind amestecat cu unele traditii locale. Din acest motiv, femeile din Maldive nu poarta obisnuitul val islamic . Cu toate acestea, din cauza legilor musulmane riguroase, pe teritoriul insulelor este interzisa introducerea obiectelor de cult apartinand altor religii, cum ar fi statuete, insigne, carti. De asemenea, alcoolul sau carnea de porc "din strainatate" sunt confiscate imediat de politia aeroportuara. Insula artificiala pentru localnici Activitatea principala a locuitorilor este pescuitul, pentru care sunt folosite barci traditionale din lemn de cocos, asa-numitele "dhoni", pentru construirea carora nu se folosesc cuie. Capitala Male, cu 70.000 de locuitori, detine recordul de cel mai aglomerat loc de pe Terra, dat fiind raportul dintre suprafata si numarul bastinasilor. Pentru a remedia aceasta pro­blema, autoritatile au creat o insula artificiala, la o inaltime de doi metri fata de nivelul marii, capabila sa gazduiasca peste 100.000 de persoane. Faptul ca insula este mai inalta reprezinta o minima precautie in fata riscului cresterii apelor. Insulele Maldive au fost intens afectate de valurile tsunami din 2004. Potrivit unui studiu realizat de Paul Kench (geolog al Universitatii Auckland din Noua Zeelanda), o parte din atoli au devenit mai inalti ca urmare a impactului puternic cu valurile distrugatoare. De asemenea, Maldivele au avut de suferit din cauza fenomenului cunoscut sub numele de El Nino care, in martie 1998, a trecut, timp de trei saptamani, peste atoluri. Temperatura apei a ajuns atunci la 34 de grade, ceea ce a insemnat o presiune insuportabila pentru corali.­ Acestia fie au murit, fie s-au decolorat iremediabil, prin eliminarea de pigmenti si de alge de simbioza (Zooxanthelles). O alta sursa de venit la nivel national o constituie modul in care sunt fructificate siturile turistice. Insulele ce constituie destinatii de vacanta de prima mana sunt date in concesiune unor firme din strainatate, in special din Emiratele Arabe Unite, care le gestioneaza (avand, spre exemplu, si dreptul de a construi pe ele) timp de mai multi ani. La scadenta con­cesionarii, ele revin in posesia guvernului de la Male, ca apoi sa fie incredintate unor alte societati. Guvernul din Insulele Maldive pare sa fie perfect con­stient ca pastrarea unui mediu inconjurator pazit de poluare si de distrugere repre­zinta o garantie pentru continuitatea vietii si activitatii pe acest taram paradisiac. „Gandeste global, actioneaza local pentru mediu!" Acum circa doua decenii, a adoptat sloganul "Gandeste global, actioneaza local!", pentru a demara mai multe cam­panii de protejare a mediului inconjurator. Apoi, in 1990, a instituit primul "National Environment Action Plan", prin care s-au pus bazele viitoarelor actiuni de prevenire a riscurilor ambientale. Unul dintre ele se referea la exploatarea nemasurata a coralilor (acestia fiind mult folositi in constructii), astfel ca, in anumite zone, extragerea lor a fost interzisa. La fel, s-a interzis uciderea unor specii de broaste testoase pe cale de disparitie, iar turistii au fost rugati sa nu cumpere obiecte facute din carapacea lor. Insula pe care se afla capitala Male a fost incercuita cu diguri, o masura de protectie pentru a reduce riscurile presupuse de schimbarile climatice si de cresterea nivelului marii. Tot in 1990, la Male a avut loc reuniunea (la nivel ministerial) "Small States Conference on Sea Level Rise" ("Conferinta statelor mici referitoare la inaltarea nivelului marilor"). In 1992, Insulele Maldive au participat la summitul mondial pe teme de clima ce a avut loc la Rio de Janeiro. Ecologia se invata la scoala Din toate aceste motive, la care se adauga dragostea localnicilor pentru insulele lor, protectia mediului inconjurator a devenit materie de studiu inca din scoala generala, sub numele de "Stiinte ale Mediului". Teoria este dublata de practica, astfel ca elevii isi deprind comportamente ecologice de la o varsta frageda, chiar "la fata locului". De altfel, efectele sunt vizibile pentru toti turistii care ajung acolo. Nu o data, autoritatile (dar si localnicii) au primit multumiri si felicitari pentru curatenia exemplara si pentru modul in care este inteleasa si pusa in practica protectia mediului.