Social

Hotelurile scumpe îi determină pe străini să aleagă pensiunile ieftine

Turismul romanesc dă semne de însănătoşire după o lungă perioadă de convalescenţă, în care vizitatorii străini şi-au lăsat banii la vecinii bulgari, unguri, croaţi sau chiar ucraineni, ocolind Romania. Membră a Uniunii Europene, Romania devine mai atractivă chiar şi pentru turiştii sceptici care şi-au făcut deja rezervări pentru petrecerea vacanţelor la Sibiu, Mangalia, Bucovina sau Delta Dunării. Însă foarte puţini dintre aceştia au ales sejururile oferite de agenţiile de turism, marea majoritate preferand chilipirurile oferite de pensiuni moteluri şi particulari. Hotelierii romani practică şi în acest an preţuri destul de piperate pentru serviciile pe care le oferă. Litoralul romanesc, scump şi cu servicii mai proaste decat cele ale vecinilor bulgari, va avea aceleaşi preţuri ca şi anul trecut. Cu toate acestea, pensiunile, motelurile sau casele particulare sunt pline ochi tot timpul anului de englezi, nemţi sau americani care umflă cifra de afaceri a operatorilor de turism... la negru. "În Romania există aproximativ 11.000 de pensiuni turistice, iar 90% din acestea funcţionează la negru", spune Mihai Săndulescu, coordonator financiar al programului Eco Ambient, un program de finanţare pentru pensiunile agroturistice. El crede că aceasta este adevărata problemă cu care se confruntă turismul romanesc. Singura reclamă pe care o înţeleg proprietarii de pensiuni să o facă este acel afiş lipit de poartă pe care scrie "avem cazare şi masă". Cu toate acestea, pensiunile sunt antamate cu cateva luni înainte de grupurile de turişti străini, mai stranşi la pungă. "Pensiunile ar trebui să se înscrie în circuite europene şi să investească în calitatea serviciilor, dacă vor să facă faţă unei pieţe concurenţiale", consideră Săndulescu. Proprietarii de pensiuni care practică "turismul la negru" nu se plang însă de faptul că nu se află într-un circuit european şi au cifre de afaceri de sute de mii de euro anual. "Am investit 150.000 de euro la începutul anului 2005. Investiţia iniţială este aproape amortizată, şi pentru acest an estimez un profit de 70.000 de euro, spune Florin V., proprietarul unei case de vacanţă din Vatra Dornei . "Vin în fiecare vară în Delta Dunării cu familia şi cu prietenii, pentru cel puţin o săptămană. Transportul, cazarea şi masa nu mă costă mai mult de 2.000 de euro, pentru că stăm la o familie particulară care ne oferă toate condiţiile la un preţ corect, mărturiseşte Iannis Dassopoulos, un turist grec. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), Atilla Dărăguş, aprecia că peste 30% din pensiunile turistice existente vor fi închise, pentru că nu respectă normele igienice conforme cu cele impuse de U.E. Însă tot Dărăguş recunoaşte că cele care nu vor fi închise vor lucra la negru. Concret, preşedintele ANTREC spune că cei care şi-au construit pensiuni turistice au respectat doar normele de cazare, nu şi pe cele privind igiena bucătăriei. Proprietarii de astfel de pensiuni spun însă că tocmai metodele tradiţionale de preparare a bucatelor tradiţionale romaneşti îi atrag pe turiştii străini. Tot mai mulţi turişti preferă să îşi petreacă vacanţele la pensiuni. De ce? Preţurile sunt accesibile, condiţiile de cazare identice cu cele practicate de hoteluri şi ospitalitatea gazdelor îi face pe turişti să se simtă ca într-o vizită la prieteni. "În fond, Bulgaria are succes doar cu litoralul. Romania are Delta Dunării, Bucovina, Maramureşul sau Apusenii", spune Ioana Manole, director de marketing al societăţii RomTourist din Bucureşti. "Hotelierii practică preţuri destul de ridicate pentru serviciile pe care le oferă, însă pensiunile turistice sunt într-adevăr o afacere", a mai adăugat Manole. Astăzi, cu 150.000 de euro îţi poţi achiziţiona o casă la cheie într-unul din cartierele rezidenţiale de la periferiile Bucureştiului. Însă cu aceiaşi bani poţi deveni proprietarul unei pensiuni cu etaj şi mansardă, cu minimum şase camere, situată într-o zonă montană. Preţurile terenurilor de pe Valea Prahovei au crescut foarte mult în ultimii ani, iar această zonă este suprapopulată. Zone cu potenţial, dar încă neexploatate sunt Munţii Apuseni, Maramureş, Bucovina, Valea Oltului sau Rezervaţia Retezat. "Există zone în Romania de o frumuseţe covarşitoare total neexploatate şi care cu o promovare inteligentă pot deveni mine de aur", explică Constantin Grumăzescu, directorul pensiunii Flora din Vatra Dornei. Reclama este asigurată de clienţii pensiunilor turistice Cand vine vorba de promovare, publicitatea prin reţeaua naţională de turism rural şi ecologic este una dintre cele mai avantajoase soluţii, consideră oficialii ANTREC. "Făcand parte din ANTREC, poţi beneficia de reclamă pe internet, la targuri de turism , pliante, cataloage sau reviste", spune şi Săndulescu. Cum reuşesc totuşi pensiunile care nu fac parte din niciun circuit turistic să atragă clienţii străini? "Ni s-a dus vestea de oameni ospitalieri şi gospodari", spune Florin V. "Au venit într-un an nişte turişti englezi, care au vrut să stea la mine doar o noapte. I-am tratat regeşte, iar de atunci vin în fiecare an, însă nu singuri, cu prieteni, cunoscuţi, astfel încat am fost nevoit să mai construiesc un etaj la casă. De Paşte, de Crăciun sau de Anul Nou am casa plină", povesteşte Florin. "Turistul nu vine la munte să stea în casă, la televizor. Trebuie să îi oferi posibilitatea să ia masa afară, să ai un leagăn pentru copii, să îi însoţeşti în drumeţii, în general, să la faci program", consideră şi Ioana Manole, care îşi explică în acest mod atracţia străinilor faţă de gospodăriile romaneşti.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social


Citeste pe divahair.ro

Top

Cauta-ti perechea