Greşelile angajaţilor care aspiră la un loc de muncă mai bine plătit

Întrebaţi care sunt cele mai importante şi frecvente greşeli pe care candidaţii le fac, specialiştii în resurse umane consideră că în acest moment piaţa este caracterizată de o efervescenţă a schimbărilor locului de muncă pentru un salariu şi o funcţie mai mari. Adesea însă, candidaţii nu sunt pregătiţi pentru noul post. Situaţia este generată de lipsa forţei de muncă, apărută pe fondul dinamizării afacerilor şi al accelerării investiţiilor străine. Rudolf Fedorovici, consultant al Advice Human Resources , consideră că adesea chiar decizia schimbării este cea mai gravă greşeală. Chiar dacă în condiţii normale sunt foarte mulţumiţi de poziţia pe care o deţin, numeroşi manageri sau specialişti, văzand agitaţia pieţei, se lasă antrenaţi într-o "vanătoare" pentru o slujbă mai bine plătită. În mod normal, cand un manager ia decizia de a-şi schimba locul de muncă o face din lipsă de satisfacţie sau din motive care ţin de managementul propriei cariere, arată Fedorovici. Crescand în funcţie prea repede există riscul ca următoarea poziţie să fie prea dificilă pentru experienţa şi competenţele acumulate. Consultantul remarcă faptul că adesea se promovează manageri de 24 de ani, iar cei de 26-27 de ani sunt chiar "bătrani", situaţie neîntalnită în Europa de Vest. "În ultima vreme, oamenii au început să caute posturi cat mai bine plătite, ceea ce este foarte bine înţeles, însă în acest moment mulţi candidaţi acceptă ofertele care sunt cele mai bine plătite, fără a analiza cu minuţiozitate mai multe aspecte organizaţionale", remarcă şi Simona Iordache, Executive Manager la Dynamic Human Resources . După o perioadă de la angajare, nu se mai simt mulţumiţi doar cu un salariu, conştientizează că au nevoie de mult mai mult: de provocări, de mediu securizant, de colegi cu care se înţeleg bine şi de manageri cu abilităţi de comunicare deosebite, mai arată Iordache. Ea recomandă ca oamenii să îşi planifice cariera şi, înainte să îşi schimbe locul de muncă, să privească şi pe termen mediu şi lung dacă se potriveşte sau nu cu planurile sale. Autoevaluarea competenţelor este esenţială. Fie că se greşeşte prin supraevaluare, fie printr-o atitudine timorată în faţa viitorului angajator, în ambele cazuri finalitatea fiind aceeaşi: feedback negativ la aplicaţia sa pentru un anumit post, arată Alina Ionaşcu, Recruitment & Selection Manager, BIA. Informarea despre noul angajator este esenţială O altă observaţie a specialiştilor în resurse umane se referă la atenţia acordată în momentul alegerii, plecand chiar de la momentul înscrierii candidaturii pentru un anumit post. În cel mai bun caz o aplicaţie făcută la întamplare are ca efect irosirea timpului candidatului şi a firmei de recrutare, dar în cazul nefericit poate să ducă la un eşec profesional. "Citirea superficială a unui anunţ de angajare, fără a acorda atenţie cerinţelor şi responsabilităţilor. În multe cazuri candidaţii citesc doar denumirea postului", arată Bianca Moraru Demeter, Project Manager al agenţiei de recrutare Professional. "Alegerea mediului în care doreşti să îţi desfăşori activitatea este foarte importantă. Nu este recomandat să accepţi un job într-o organizaţie cu ale cărei culturi organizaţionale nu te potriveşti. Prin urmare, alegerea unui loc de muncă implică multă seriozitate şi cercetare din partea unei persoane", arată Alina Ionaşcu, Recruitment & Selection Manager, BIA. Ea remarcă faptul că superficialitatea cu care unele persoane acceptă un post, faptul că nu se interesează înainte de a accepta o ofertă de mediul organizaţiei, de imaginea companiei în piaţă, de obiectivele şi targetul pe care le presupune postul respectiv, pot conduce la schimbări frecvente de job, ceea ce, la un moment dat va conduce la eliminarea unui candidat încă din faza de selecţie a CV-urilor. Iordache merge chiar mai departe şi consideră că ideal ar fi ca, înainte de angajare, candidatul să lucreze măcar cateva zile în respectiva companie şi să ia pulsul organizaţiei. La polul opus celor foarte activi, de cele mai multe ori candidaţii îşi caută un loc de muncă atunci cand situaţia de la locul actual de muncă devine insuportabilă şi atunci ar da orice numai să scape de situaţia dificilă. "De aceea, pe acest fond de situaţie de criză, acceptă orice job în detrimentul unei satisfacţii reale privind munca într-o companie care într-adevăr le place", spune Iordache. Întrebări-cheie pe care trebuie să şi le pună un angajat Cine reuşeşte să găsească răspunsul la aceste întrebări, va găsi mai devreme sau mai tarziu un job care să îl facă să se simtă împlinit şi recompensat cu o stare psihică extraordinară, consideră Simona Iordache, Executive Manager, Dynamic Human Resources. - Mai am cum să contribui la actualul loc de muncă prin abilităţile mele? Mai sunt satisfăcut profesional? Aş putea schimba ceva sau aş putea schimba postul în cadrul aceleaşi companii? - Ce anume m-ar mulţumi în cariera mea? Încotro doresc să mă îndrept? - Cum arată locul ideal de muncă? Dar managerul, colegii? - În ce proiecte m-aş vedea implicat în doi ani de acum înainte, dar în cinci ani? - Cum se va împăca viaţa mea personală cu viaţa profesională? De cele mai multe ori, candidaţii îşi caută serviciu în momentul în care locul actual de muncă devine insuportabil şi atunci ar da orice numai să scape de situaţia dificilă. O greşeală frecvent întalnită în cazul angajaţilor este neidentificarea obiectivului profesional care să ducă la o decizie corectă privind căutarea unui loc de muncă. Nu este recomandat să accepţi un job într-o companie cu ale cărei culturi organizaţionale să nu te potriveşti. Prin urmare, alegerea unui loc de muncă implică multă seriozitate.