Social

Festivalul "Enescu" iese la aer

A doua zi a evenimentului a adus muzica romaneasca si o expozitie de autografe la Ateneu, precum si inaugurarea seriei de concerte in aer liber din Piata „George Enescu“. Pina pe 6 septembrie, iubitorii de muzica clasica se vor putea delecta, in cadrul manifestarilor enesciene, cu productii autohtone si artisti romani. Dupa deschiderea oficiala, cea de-a doua zi a festivalului, 2 septembrie, a debutat cu un concert matinal, sustinut la Ateneul Roman de corul Preludiu al Centrului National de Cultura „Tinerimea Romana“, iar seara a constat intr-o selectie de compozitii ce au inaugurat zilele creatiei muzicale romanesti contemporane. Intr-un Ateneu pe jumatate plin, orchestra de camera Philharmonia, sub bagheta lui Nicolae Iliescu, a interpretat lucrari de Enescu, Alessandrescu, Silvestri si Mihailovici in prima parte a unui concert care a durat aproape trei ore. Violonistul Nicolae Iliescu, fost concertmaistru al Filarmonicii „George Enescu“ din Bucuresti si absolvent al cursurilor postuniversitare de la celebrul conservator Ceaikovski din Moscova, a condus o orchestra de camera care se afla la a cincea participare in Festivalul „Enescu“. Cei 11 violonisti, patru violisti, trei violoncelisti si un contrabasist au inceput concertul cu o creatie de-ale lui Enescu, „Preludiu la unison“, din Suita 1 pentru orchestra in do major, op. 9, de altfel prima suita orchestrala compusa de acesta, in semn de recunostinta pentru celebrul compozitor francez din perioada romantica, Camille Saint-Saëns. A urmat „Amurgul de toamna“, compus la virsta de doar 17 ani de dirijorul si criticul Alfred Alessandrescu, piesa foarte apreciata de public. De altfel, orchestra Philharmonia a continuat cu trei lucrari compuse tot la o virsta foarte timpurie - cele trei piese pentru orchestra de coarde op. 4 ale pianistului si compozitorului Constantin Silvestri, create la numai 20 de ani. In final, Nicolae Iliescu, dupa o mica pauza pentru a astepta incheierea unui concert polifonic de pe celularul unui spectator, a dirijat „Esercizio per archi“, lucrare compusa in 1959 de Marcel Mihailovici, membru al grupului parizian de compozitori romani stabiliti in Franta. Atractia serii a fost, pentru o buna parte dintre tinerii prezenti in sala, cea de-a doua parte a concertului, in care pe scena a urcat ansamblul Profil, infiintat in urma cu cinci ani de catre compozitorul Dan Dediu. Sub bagheta tinarului dirijor Tiberiu Soare, cei 16 artisti din cadrul ansamblului au interpretat lucrari ale compozitorilor romani Sorin Lerescu, Cristian Lolea (pe care publicul l-a si putut vedea si aplauda, tinarul muzician aflindu-se in sala), Fred Popovici, Ludovic Feldman, Vasile Timis si Nicolae Brindus. De altfel, cei patru jurnalisti straini prezenti duminica la Ateneu se declarau surprinsi de publicul intilnit la un concert de muzica contemporana: spectatorii care au tot intrat si au iesit din sala intre diferitele piese interpretate erau departe de a forma un ansamblu omogen, mai ales cu cei citiva copii de pina in 12 ani, care au stat uimitor de linistiti in timpul concertului. Seara s-a incheiat la Ateneu cu lucrarea Surround 7 pentru sapte clarinete, compusa de Kim Young-Guk si distinsa cu Premiul I la editia trecuta a Festivalului „Enescu“. Piesa a fost interpretata de ansamblul Clarino, condus de clarinetistul Emil Visenescu, membru al Filarmonicii „George Enescu“, dar si al unor ansambluri precum Profil, alaturi de care urcase pe scena cu o ora mai devreme. Spectatorii prezenti ieri la Ateneu au trecut si prin aula in care se afla expozitia de autografe, citiva tineri privind uimiti semnaturile unor artisti celebri, despre care nu stiau ca au concertat la Bucuresti. Cine are timp sa treaca prin holul Ateneului poate vedea autografe semnate de nume mari ale muzicii clasice, printre care Arthur Rubinstein (prezent in Capitala in septembrie 1964), Yehudi Menuhin (1982), Itzhak Perlman, Zubin Mehta (1981), Isaac Stern (1980), Leonard Bernstein (1977), Mstislav Rostropovici (1976), Sviatoslav Richter (1960), Samson François (1960), Ida Haendel (1960), Annie Fischer (1959), Leonid Kogan (1959) sau Daniil Safran. Tot duminica seara a fost inaugurata si seria de manifestari din Piata „Enescu“, unde s-au strins citeva sute de oameni pentru spectacolul Proms of Delight, care a inceput la ora 20.30. Orchestra Bucharest Symphonic Pops, condusa de dirijorii Ilarion Ionescu-Galati si Ionel Tudor, cu participarea sopranelor Anda Pop si Mirela Zafiri, precum si a tenorului Vlad Mirita, i-a delectat pe cei adunati in piata cu selectii din repertoriul clasic, printre care piese de Frederick Loewe si Leonard Bernstein din musicalurile „My Fair Lady“ si „ West Side Story “, „Valsul Florilor“, de Ceaikovski, si, in incheiere, celebra „Hora Staccato“ a lui Grigoras Dinicu. Ioana T., o melomana aflata in Piata „Enescu“ impreuna cu sotul si copiii, s-a declarat incintata de spectacol: „Stiam ca o sa fie azi, dar nu credeam ca venim, pentru ca a plouat toata ziua. Pina si cei mici se simt excelent si cred ca vom sta pina la final“. Intr-un spatiu mai liber dinspre Ateneu, un domn se arata multumit de ideea de muzica in aer liber: „Nu-mi vine sa recunosc zona. Am venit pe jos de acasa si nu pot sa va explic ce senzatie ai, plimbindu-te pe aceleasi stradute inghesuite de pe linga Ateneu si, in loc de zgomotul de la masini sau din baruri, sa auzi o voce de soprana rasunind asa, in noapte“. Iorgulescu da replica Ministrul Culturii a declarat pentru MEDIAFAX ca institutia pe care o conduce a retinut doar 200 de bilete pentru protocol la deschiderea Festivalului „George Enescu“, aproximativ 30 dintre acestea mergind la Administratia Prezidentiala si nefiind onorate. Afirmatiile lui Iorgulescu vin ca replica la remarca de simbata seara a lui Traian Basescu despre locurile ramase libere la gala de deschidere a Festivalului „George Enescu“, desi biletele fusesera vindute in totalitate. „Sint cele 400 de bilete pe care le-a retinut Ministerul Culturii“, a spus Basescu, referindu-se la invitatiile rezervate pentru protocol. „Ministerul a gestionat doar 200 de bilete pentru protocol, nu 400, cum ne permite legea. Potrivit legislatiei, 10% din numarul total de bilete se constituie in fond de protocol. Din cele 200 de bilete de protocol, circa 30 au mers la Presedintie, insa nu au fost onorate decit citeva“, a declarat Adrian Iorgulescu. Primele vedete ale scenei muzicale sosesc joi Orchestra din Paris, sub bagheta celebrului dirijor german Christoph Eschenbach si cu participarea apreciatului violoncelist britanic Steven Isserlis, va deschide seria marilor concerte de la Sala Palatului. Orchestra din Paris condusa de dirijorul de origine germana Christoph Eschenbach va inaugura joi seria de concerte „Mari orchestre ale lumii“ cu muzica romantica tirzie si impresionista. Invitat special va fi violoncelistul britanic Steven Isserlis, care va intrepreta Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra a lui George Enescu. Atit dirijorul, cit si solistul au prins gustul muzicii clasice din familie. Eschenbach, unul dintre cei mai rafinati pianisti si dirijori ai ultimei parti a secolului XX, a ramas orfan, dupa ce mama sa a murit la nastere, iar tatal sau, muzicologul Heribert Ringmann, a fost ucis in cel de-Al Doilea Razboi Mondial. A avut totusi sansa de a fi adoptat de verisoara mamei sale, Wallydore Eschenbach. Ea il indruma de la 8 ani spre studiul pianului, consacrarea venind in 1965, cind cistiga Premiul elvetian de interpretare „Clara Haskil“. Incepind cu anii ’70, dirijeaza mai multe orchestre din SUA (New York, Boston, Philadelphia), dar si din Europa (Londra, Berlin, Viena). Din 2000 este numit director muzical al Orchestrei din Paris, alaturi de care va cinta si joi seara. Orchestra din Paris, fondata in 1967, este mostenitoarea celei mai vechi orchestre simfonice franceze, Société des Concerts du Conservatoire (1828-1967). La pupitrul ansamblului parizian au dirijat Herbert von Karajan, Sir Georg Solti sau Christoph von Dohnáyi. Si-a cistigat renumele atit prin interpretarile din Beethoven, Schubert sau Weber, cit si prin repertoriul cuprinzind compozitori contemporani, precum Olivier Messiaen, Iannis Xenakis sau György Ligeti. Orchestra este invitata la numeroase festivaluri din Franta, dar a devenit cunoscuta la nivel international si prin ultimele turnee din China si Germania. Alaturi de Eschenbach, Orchestra din Paris a inregistrat albume cu interpretari din Bruckner, Ravel sau Berlioz. Muzica lui Berlioz va rasuna si joi seara, cind va fi interpretata uvertura la „Carnavalul roman“, compusa de Berlioz, pornind de la o tema din opera sa, „Benvenuto Cellini “. Uvertura a devenit populara inca de la premiera din 1844. Inainte de cunoscutele suite simfonice de factura impresionista semnate de Claude Debussy („Iberia“ si „Marea“), Orchestra din Paris va cinta alaturi de Steven Isserlis Simfonia concertanta pentru violoncel si orchestra in si bemol, in care Enescu dovedeste ca stie tainele violoncelului la fel de bine cum stapineste vioara sau pianul. Solistul s-a nascut in Marea Britanie, fiind nepotul compozitorului rus Julius Isserlis. Violoncelistul si-a cistigat renumele cintind alaturi de ansambluri de muzica veche, dar s-a apropiat si de lucrarile mai noi din Britten, Bloch sau Elgar. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea