Social

Europa cauta sa iasa din blocajul nu-ului irlandez

Liderii UE incep consultari cruciale pentru a decide ce soarta va avea Tratatul de la Lisabona

Ministrii de externe ai UE vor participa azi, la Luxemburg, la prima discutie a Celor 27, dupa „umilirea" pe care a reprezentat-o votul irlandez.

In pofida agendei incarcate, sefii diplomatiilor europene nu vor putea sa evite evocarea consecintelor acestui al treilea refuz, in trei ani, al unui tratat care vizeaza facilitarea procesului decizional intr-o Uniune Europeana extinsa.

De altfel, ei vor discuta chiar cu omologul lor irlandez, Michael Martin, despre posibilitatile pe care le au pentru a iesi din impas. „Discutiile nu urmeaza sa ajunga prea departe, nu i se va cere nimic precis", a subliniat un diplomat european.

„Oamenii sunt inca prea zdruncinati de decizia irlandeza, trebuie asteptat putin, pentru o calmare a spiritelor", a explicat, la randul sau, europarlamentarul de centru Andrew Duff, specialist in probleme institutionale.

Zarva mare pe continent

In asteptarea summitului european de la sfarsitul saptamanii, unde vor avea loc adevaratele discutii cu premierul irlandez Brian Cowen, pentru a se stabili daca poate fi organizat un nou scrutin in Irlanda, consultarile bilaterale se vor intensifica intre cateva tari-cheie.

Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a carui presedintie semestriala a UE, care va incepe in 1 iulie, a fost lovita in plin de votul irlandez, se va intalni azi cu liderii cehi. Liderul de la Paris incearca sa obtina asigurari ca liderii de la Praga se vor angaja intr-adevar sa continue procesul de ratificare.

Cancelarul german Angela Merkel se va intalni cu premierul polonez Donald Tusk , care vrea „sa evite cu orice pret un scenariu al unei Uniuni Europene cu doua viteze".

Riscul unei izolari

Aproape toti liderii europeni – cu Sarkozy si Merkel in frunte – au afirmat ca procesul de ratificare a tratatului trebuie sa continue in cele noua tari care nu l-au aprobat inca.

O ratificare rapida in Marea Britanie, unde Camera Lorzilor urmeaza sa voteze miercuri textul, in ultima lectura, le-ar „ridica din nou putin moralul", sustine Duff.

Liderii europeni fac un pariu riscant izoland „nu"-ul irlandez si continuand procesul de ratificare, ceea ce nu le lasa alta alegere irlandezilor decat sa voteze din nou. „Atat timp cat irlandezii nu spun ca un nou vot este exclus, putem considera ca tratatul are inca un viitor", subliniaza diplomatul.

Europarlamentarii vor participa la o sesiune plenara in aceasta saptamana la Strasbourg si ar putea exercita presiuni asupra liderilor sa renunte la acest tratat, potrivit lui Duff, convins ca refuzul irlandez este definitiv.

Afirmatii care i-au iritat pe irlandezi

Declaratiile facute de o serie de ministri europeni in favoarea Tratatului de la Lisabona, in special de Bernard Kouchner , seful diplomatiei de la Paris, au reprezentat inca un motiv de „nu" pentru alegatorii irlandezi.

De altfel, un sondaj publicat de „Irish Times" arata ca 17% din irlandezii care s-au aratat gata sa spuna „nu" Tratatului au precizat ca vor lua aceasta decizie „pentru ca nu le place sa li se spuna ce sa faca".

Parisul, aratat cu degetul

John McGuirck, purtator de cuvant al organizatiei Libertas, sustine ca tabara opozantilor documentului european a primit un sprijin „pretios" chiar de la ministrul francez de externe, Bernard Kouchner.
La 9 iunie, cu trei zile inainte de vot, el a afirmat ca irlandezii vor fi primele victime daca vor spune „nu" la referendum. „Au profitat mai mult decat altii de sprijinul Europei", a insistat Kouchner intr-un interviu acordat postului de televiziune RTL.

Contrareactii in presa de la Dublin

El s-a referit la faptul ca Dublinul a primit fonduri de peste 40 miliarde euro in decurs de un deceniu pentru refacerea economiei, care reprezinta acum un motiv de mandrie pentru autoritatile de la Dublin.
Presa irlandeza a taxat, de altfel, imediat aceste afirmatii, publicand o fotografie a cu fata acoperita de o broasca si cu titlul: „Dispari, broasca, de aici".

Brown, indemnat sa opreasca ratificarea

Presa din Marea Britanie a inceput deja sa faca presiuni asupra premierului Gordon Brown sa puna capat ratificarii de catre Londra a Tratatului.

Cotidianul „The Sun", care a facut campanie pentru desfasurarea unui referendum in Marea Britanie, scrie ca raspunsul „nu" al irlandezilor este pentru Gordon Brown „o ocazie venita din cer" sa-si demonstreze angajamentul fata de democratie, intr-un moment in care este supus unei tot mai mari presiuni.

Marea Britanie
este una dintre tarile cele mai "eurosceptice". In 2005, cand Franta si Olanda au respins prin referendum tratatul constitutional, Londra a oprit procesul de ratificare a acestuia. „The Times" considera ca premierul „ar trebui sa se gandeasca de doua ori" inainte de a continua sa sprijine tratatul.

La randul sau, „Daily Telegraph" mentioneaza ca seful guvernului de la Londra „ar trebui sa retraga procedura de ratificare si sa profite de viitorul summit de la Bruxelles pentru a convinge Uniunea sa inceapa sa lucreze la o noua repartizare , care sa dea mai multa putere natiunilor cu cea mai mare populatie".

Constructia europeana, o lunga serie de crize

Respingerea de catre Irlanda a Tratatului de la Lisabona se adauga unei lungi serii de crize care au marcat constructia europeana inca de la inceputurile sale. France Presse prezinta o scurta cronologie a acestora:

- 30 august 1954: proiectul de infiintare a Comunitatii europene pentru aparare esueaza. Franta nu ratifica tratatul semnat in 1952. Abia in anii 1990 s-a pus din nou problema apararii comune, elaborandu-se o politica externa si de securitate comuna (PESC)

- 14 ianuarie 1963: generalul de Gaulle face uz de dreptul sau de veto la solicitarea Marii Britanii de a deveni membru al comunitatii europene.
Isi mentine pozitia si in 1967, iar Regatul Unit nu intra in familia europeana decat in 1973

- 1 iulie 1965: Franta provoaca criza "locului gol" refuzand, timp de sapte luni, sa-si trimita reprezentantii in institutiile comunitare, in semn de nemultumire fata de Politica Agricola Comuna (PAC)

- 30 noiembrie 1970: "I want my money back", a insistat premierul britanic Margaret Thacher pentru a obtine un rabat de la contributia la bugetul comunitar. Dupa cinci ani de criza, "Maggie" a obtinut o victorie totala la 26 iunie 1984

- 2 iunie 1992: Tratatul de la Maastricht este respins prin referendum de Danemarca. Dupa ce au
obtinut derogarile dorite in privinta euro, a apararii europene, justitiei si afacerilor europene, danezii au aprobat documentul, prin referendum, in 1993

- 16 martie 1999: demisie colectiva a Comisiei Europene, condusa de luxemburghezul Jacques Santer, in urma mai multor scandaluri de frauda

- decembrie 2000: intruniti la Nisa, liderii celor 15 state membre UE nu ajung decat la un acord minimal, in privinta modului de functionare a institutiilor europene dupa extinderea cu zece noi state

- 8 iunie 2001: Irlanda respinge cu o majoritate de 54% Tratatul de la Nisa; in urma unui al doilea referendum, in octombrie 2002, il aproba totusi, dupa ce primeste garantii privind neutralitatea militara a tarii

- 29 mai/1 iunie 2005: Franta, urmata la cateva zile de Olanda, respinge prin referendum, proiectul de Constitutie europeana.


Presedintele PE: „Procesul de extindere a UE trebuie intrerupt"


Esuarea referendumului din Irlanda a produs reactii pe masura. Astfel, presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, s-a pronuntat pentru intreruperea procesului de extindere a Uniunii Europene.

Intr-un interviu acordat publicatiei germane „Bild am Sonntag", Poettering a declarat ca refuzul irlandezilor de a sprijini un document menit sa asigure Uniunii mai multa democratie si viabilitate este regretabil. Rezultatul referendumului din Irlanda "a aruncat UE in criza", a spus presedintele Parlamentului European.

In aceste conditii, considera politicianul german, "pana cand Tratatul privind reformarea UE nu va intra in vigoare, acceptarea de noi membri, cu exceptia Croatiei, nu trebuie sa aiba loc".

In cadrul apropiatului summit de vara al UE, guvernul Irlandei trebuie sa formuleze propuneri privind iesirea din aceasta situatie complicata. Potrivit lui Poettering, este necesar sa fie intreprinse toate eforturile pentru ca Tratatul de la Lisabona sa intre in vigoare inainte de alegerile pentru Parlamentul European, programate pentru iunie 2009.

Pentru aceasta, Tratatul trebuie sa fie ratificat de toate statele UE. La ora actuala, documentul a fost aprobat oficial de 18 din cele 27 de tari membre ale UE.


Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea