Castigatoarea testului german va fi campioana Europei. Nu e mult de speculat pe aceasta tema, din simplul motiv ca Euro 2008 are doar 3 sau 4 forte bine definite de adancimea lotului. In rest, de la Austria la Suedia: culoare, discurs si (sub)mediocritate.
Blocul opozitiei antigermane e condus, totusi, de Franta. Echipa a ezitat in amicaluri si a facut, deci, exact ce e de asteptat intr-un amical: munca de cercetare. Rezultatul e aparitia exploziva a lui Gomis, un jucator de reactie care ar putea urca pana la capatul fitilului, pe parcursul competitiei.
Italia nu are un moment productiv , dar asta inseamna prea putin pentru o echipa care obisnuieste sa iasa din grupe si sa urce pana in semifinale, fara sa produca.
Disparitia lui Cannavaro e usor comica si demonstreaza ironia perversa a istoriei: cel mai bun jucator al Mondialelor 2006 a devenit, in doi ani, copia prost asamblata a fostului mare lider de echipa. Pierderea lui Cannavaro nu conteaza, asa cum Anelka, Vieira, Nedved sau Raul nu pot sau n-ar fi putut spori densitatea echipelor lor.
Germania e necomentabila. Lotul e, pur si simplu, compact si functional. Restul e macht. Putere sau, in traducere actualizata, presiune de mare rigoare.
In afara celor trei, nimic de semnalat, cu exceptia obisnuitelor vocatii potentiale: Spania, cu o generatie remarcabila, dar nonexecutiva, si Portugalia, echipa de la capatul dinspre acasa al lui C. Ronaldo. Scolari va avea, din nou, iluzia ca poate forta si nesansa de a se vedea infirmat de talentul mult prea nevrotic al jucatorilor sai.
Romania? Un atacant de elita: Mutu. Si un punct. Cel mult.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
