Energia nucleara, arma UE impotriva Rusiei

In ciuda temerilor cetatenilor europeni fata de riscurile folosirii energiei nucleare, aceasta ar putea fi singurul fundament pe care statele europene ar cadea vreodata de acord asupra unei politici energetice comune. In timpul discutiilor despre energie pe care Comisia si presedintia germana a UE le-au purtat ieri la Berlin, reprezentantii Comisiei au promovat timid solutia nucleara pentru problema sigurantei energetice a Europei. Conform raportului Comisiei, „in ciuda intrebarilor importante ridicate de deseurile nucleare, dintre sursele cu emisie redusa de carbon, energia nucleara este una dintre cele mai ieftine produse la ora actuala in UE“. Folosirea mai extinsa a energiei atomice ar contribui la indeplinirea angajamentelor din Tratatul de la Kyoto (scaderea cu 20% a emisiilor de carbon pina in 2020), precum si la reducerea dependentei fata de Rusia. Germania, mai aproape de nuclear Insa Europa este departe de un acord asupra energiei nucleare. Guvernul german, care asigura presedintia UE, este el insusi dezbinat. Una dintre conditiile care au permis formarea marii coalitii de guvernare in 2005 a fost acordul crestin-democratilor Angelei Merkel cu propunerea social-democratilor de a inchide, treptat, reactoarele nucleare ale tarii. Totusi, martea aceasta, Merkel a declarat ca Germania nu poate face fata confruntarii cu Rusia decit daca recurge la surse mixte de energie. Afirmatia lui Merkel reprezinta un semnal ca Germania ar putea schimba directia in ceea ce priveste energia nucleara. O comisie radicala Europenii sint nevoiti sa se apropie de un compromis in problema nucleara si pentru ca un acord in ceea ce priveste liberalizarea pietei energiei fosile pare imposibil. Comisarul pentru Competitie, Neelie Kroes, a propus dezmembrarea monopolurilor nationale energetice prin separarea activitatilor de productie de cele de distributie. O piata a energiei mai competitiva, explica ea, ar conduce la scaderea costurilor si ar permite accesul pe piata interna a unor companii mici, producatoare de energie regenerabila . In plus, daca retelele de distributie ar trece in posesia unor companii independente, s-ar investi mai mult in construirea unor conducte si retele de electricitate transfrontaliere, dat fiind ca exploatarea acestora ar deveni principala sursa de profit. In acest fel, statele europene ar putea scapa si de una dintre cele mai rusinoase probleme, privarea de electricitate din cauza unor retele de transmisie proaste (asa cum s-a intimplat toamna aceasta, cind Germania, Italia, Franta, Spania si Portugalia au ramas fara curent, si nu din cauza unui atac terorist ). Natiuni incapatinate Insa guvernele, mai ales cel german si francez, se opun unor astfel de masuri, vrind sa-si protejeze companiile nationale (E.ON si RWF, respectiv Gaz de France). Reprezentantii companiilor germane au declarat deja ca liberalizarea pietei europene ar necesita exproprierea retelelor de distributie, ceea ce inseamna incalcarea dreptului constitutional la proprietate. La rindul sau, cabinetul condus de Angela Merkel ( foto ) a spus ca monopolurile sint singurele capabile sa negocieze cu Gazprom pentru asigurarea livrarilor de energie. O solutie de compromis ar putea fi, totusi, „modelul scotian “: marile companii isi pastreaza dreptul de proprietate asupra retelelor, insa managementul acestora va fi asigurat de o alta companie, independenta.