Dupa Bucuresti, vom avea un alt NATO

In jur de 50 de sefi de stat si de guvern vor trasa, in aprilie, noile politici ale Aliantei Nord-Atlantice pentru urmatorii ani

Capitala Romaniei a intrat in febra pregatirilor pentru gazduirea, in perioada 2-4 aprilie, a "celui mai mare summit NATO organizat vreodata". Definitia ii apartine chiar secretarului general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, care s-a declarat convins ca summitul va fi un succes mai ales sub aspect organizatoric.

Bucurestiul este dupa Praga, in 2002, si Riga, in 2006, a treia capitala a unei tari din fostul bloc comunist care gazduieste un summit NATO. Conform previziunilor, reuniunea celor 26 de state membre ale Aliantei se va bucura de o participare-record. Vor fi prezenti peste 6.500 de invitati si 3.500 de jurnalisti. Sunt asteptati aproximativ 50 de sefi de stat si de guvern, printre care presedintele american, George W. Bush, si, cu semnul intrebarii, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Ambitiile sunt insa mari nu numai pe plan organizatoric.

Cinci teme majore

Alianta si-a propus sa treaca cinci teme majore pe agenda summitului de la Bucuresti. In primul rand, se doreste trasarea unei strategii pentru viitor in Afganistan, cu o prezenta NATO "robusta", o instruire mai buna a armatei afgane si o colaborare mai buna cu organizatiile internationale.

Kurt Volker, asistent adjunct principal al secretarului american de stat, a declarat ca Afganistanul este primul exemplu al rolului pe care NATO trebuie sa il joace cu succes in domeniul securitatii, intrucat "securitatea societatilor noastre depinde de ceea ce facem in Afganistan". In al doilea rand, Alianta are nevoie de o viziune clara pentru viitorul Balcanilor, cu un Kosovo stabil si un angajament sporit fata de Bosnia-Hertegovina , Muntenegru si Serbia.

Extinderea nu se opreste

Indiferent daca la Bucuresti se va face sau nu vreo invitatie de aderare, cei 26 de lideri sunt decisi sa ajunga la un acord asupra "etapei urmatoare de extindere" si a valorificarii parteneriatelor NATO pe glob. "Privim inainte si vedem ca misiunea de a construi o Europa intreaga, libera si pasnica nu este incheiata.

Avem Balcanii, Ucraina, avem Georgia, Belarus, unde este dictatura, si consideram ca trebuie sa continuam sa construim societati mai puternice in Europa", a mai precizat Volker, precizand ca fiecare nou membru face alianta mai puternica. Si, nu in ultimul rand, se simte nevoia transmiterii unui mesaj ferm ca Alianta Nord-Atlantica este pregatita sa faca fata noilor provocari: apararea antiracheta, securitatea energetica si apararea impotriva atacurilor cibernetice.

Bilaterale peste bilaterale

In calitate de gazde, presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu vor avea numeroase intalniri bilaterale cu sefii de stat si de guvern. Datele si locatiile exacte ale intrevederilor bilaterale, precum si numarul final al acestora urmeaza sa fie stabilite in saptamanile urmatoare, dar, cu siguranta, agenda oficialilor romani va fi una foarte consistenta.

Potrivit agentiei "Mediafax", care citeaza surse oficiale, cei doi oficiali romani se vor intalni cu presedintele american George W. Bush. Conditiile in care se vor desfasura intalnirile nu au fost inca stabilite, cert este faptul ca liderul de la Casa Alba va fi insotit la Bucuresti de secretarul de stat, Condoleezza Rice, si de seful Pentagonului, Robert Gates.

De asemenea, Basescu si Tariceanu au programate bilaterale cu cancelarul german, Angela Merkel, care va veni impreuna cu ministrul de externe, Frank-Walter Steinmeier, si cu Franz Josef Jung, ministrul apararii. Alte intrevederi importante sunt cele cu premierul britanic, Gordon Brown, si cu presedintele afgan, Hamid Karzai.

Potrivit programului nedefinitivat, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-ar putea intalni cu omologul sau roman. Summitul ar putea constitui un prilej pentru o intrevedere la nivel de sefi de stat Romania-Republica Moldova. Deocamdata, cert este doar faptul ca presedintele Vladimir Voronin va veni insotit de ministrul de externe, Andrei Stratan , si de ministrul apararii, Vitalie Mihai Vrabie.

Delegatia americana, cea mai numeroasa

Startul pregatirilor pentru summit a fost dat inca din aprilie anul trecut. 3.000 de oficiali si 3.500 de jurnalisti sunt asteptati sa soseasca din cele 26 de state membre ale Aliantei, cat si din cele 23 de tari care fac parte din Parteneriatul pentru Pace.

Presedintele George W. Bush va avea cea mai numeroasa delegatie – aproximativ 1.500 de oameni, delegatia Germaniei va numara in jur de 100 de persoane, cea britanica – 80, iar cea spaniola – 60. Daca se va decide sa vina, presedintele rus, Vladimir Putin, va fi insotit de circa 250 de persoane.

14 hoteluri de 4 si 5 stele isi vor deschide usile pentru oficialii NATO, iar 490 de masini vor fi puse, gratuit, la dispozitia delegatiilor ce vor fi prezente la Bucuresti. Multi dintre oficiali vor fi insotiti la summit si de sotii, carora li s-a pregatit un program special.

Fuga din calea aglomeratiei

Multi locuitori ai Bucurestiului vad summitul mai degraba ca pe o povara, care va da peste cap un oras si asa supraaglomerat si cu o circulatie infernala. Bucurestenii vor sa plece din oras ca sa scape de nebunia evenimentului. Cateva agentii de turism s-au gandit sa profite de prilej si ofera pachete turistice pentru cei care nu vor sa stea in Capitala in acea perioada.

Subsecretarul de stat Jan Gavrila ii sfatuieste insa pe locuitorii Bucurestiului sa nu plece, deoarece se vor organiza si manifestari culturale. "Nu intentionam sa izolam orasul. Bucurestiul este un oras viu si trebuie sa ramana asa si pe perioada desfasurarii summitului", a precizat oficialul MAE. Autoritatile au discutat in acest sens cu firme de turism, carora "le-au sugerat" activitati care sa fie folositoare deopotriva pentru bucuresteni si pentru ele.

Noile provocari impun reconfigurarea

Misiunea din Afganistan, cea mai importanta derulata de NATO in prezent, a aratat cat de adanci sunt neintelegerile dintre aliati. Disputele se inscriu insa intr-un model care s-a repetat de nenumarate ori, atat in perioada Razboiului Rece, cat si dupa prabusirea sistemelor comuniste din Europa de Est. Toti isi dau seama de pericolele si pro­vocarile cu care se confrunta Alianta, dar le per­cep oarecum diferit si, in consecinta, participa la actiunile comune in functie de propriile interese.

Securitatea SUA, legata de cea a Europei

Dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Washingtonul nu avea niciun plan pentru o cooperare militara stransa cu Vechiul Continent. Cu amenintarea sovietica in coasta, cateva tari europene au facut o incercare firava de creare a unei aliante.

Abia blocada sovietica asupra Berlinului a aratat Statelor Unite ca securitatea lor este legata de cea a Europei. Pentru a-i ajuta pe berlinezi sa reziste, fortele aeriene aliate au efectuat 277.000 de misiuni si au livrat 2,3 milioane de tone de provizii. Americanii au efectuat circa 75 la suta din aceste misiuni.

Lectiile trecutului

Exista mitul ca, in timpul Razboiului Rece, membrii aliantei au actionat la unison. Faptele demonstreaza insa contrariul. In 1956, britanicii au folosit echipamente destinate misiunilor NATO pentru a invada Egiptul, in criza Canalului de Suez.

Istoricul Walter LaFeber noteaza ca decizia Washing­tonului de a rezolva singur o alta criza, cea a rachetelor din Cuba, le-a lasat europenilor impresia ca sunt niste sateliti ai americanilor in cadrul aliantei, si nu niste parteneri cu drepturi egale.

Controversele din jurul misiunii afgane seamana izbitor cu cele din timpul conflictelor din Balcani din anii ’90, care au culminat cu ordinul dat de generalul american Wesley Clark britanicului Michael Jackson de a nu lasa aeroportul din Pristina pe mana rusilor.

"Nu am sa pornesc cel de-al treilea razboi mondial pentru tine", a replicat generalul britanic. Cateva ore mai tarziu, Washingtonul si Londra au ajuns la concluzia ca unitatea NATO este mai importanta decat un aeroport. Numai ca disputele interne au prelungit un conflict prevazut a dura cateva zile la cateva luni si au instituit o pace "aproape pierduta", dupa cum apreciaza Alan W. Dowd, de la Institutul Sagamore. Or, misiunea din Afganistan este o dovada a faptului ca aliatii nu au invatat nimic din lectiile trecutului.

Pericolele unei lumi nesigure

Preocupati de faptul ca NATO risca sa isi piarda credibilitatea, cinci fosti oficiali militari propun o reforma profunda care sa aduca o organizatie "usor imbatranita" in secolul al XXI-lea. Generalul John Salikasvili, fost comandant al trupelor aliantei in Europa, generalul Klaus Naumann, fost presedinte al Comitetului Militar al NATO, generalul Henk van den Breemen, fost sef al Statului Major al armatei olandeze, amiralul francez Jacques Lanxade si Lordul Peter Inge, fost sef al Fortelor Armate Britanice, si-au expus ideile intr-un document prezentat deja liderilor NATO si care va fi discutat si la Bucuresti. "Towards a Grand Strate­gy for an Uncertain World" vizeaza o schimbare majora a organizatiei, pre­cum si o regandire a cooperarii dintre NATO, Statele Unite si Uniunea Europeana, in vederea contracararii amenintarilor teroriste si militare.

Protejarea surselor energetice

Cei cinci nu au trecut cu vederea nici securitatea energetica, un subiect la ordinea zilei. Astfel, se mentioneaza ca Uniunea Europeana nu acorda destula atentie protejarii surselor energetice si conductelor de transport. Cum UE nu are nici capa­citatea de a asigura o asemenea protectie, este sugerata implicarea NATO in acest proces, idee tot mai vehiculata in ultimul timp si in alte cercuri.

Spre deosebire de SUA, Europa este dependenta energetic de Rusia si, prin ricoseu, este vulnerabila la orice fel de schimbari care se produc la Moscova. Indiferent insa de aceste evolutii, Occidentul trebuie sa isi mentina parteneriatul cu Rusia si sa tina cont si de interesele sale in zona securitatii.

Atacuri nucleare preventive

Autorii propun renun­tarea la luarea unor decizii importante prin consens pentru a evita riscul unor vetouri. In plus, aceasta modificare ar facilita luarea unor decizii rapide, in cazuri de criza. Tot legat de astfel de situatii, generalii pledeaza pentru actiuni militare fara consultarea Natiunilor Unite, daca se considera ca o interventie rapida ar proteja un numar mare de oameni.

"Consideram ca folosirea fortei este legitima, chiar daca nu este timp pentru a consulta Consiliul de Securitate al ONU, sau daca acesta se dovedeste incapabil sa ia o decizie intr-un timp scurt", se arata in document. O propunere care nemultumeste cu siguranta mai multe tari, si in special Germania, este renuntarea la asa-numitele "caveat" (limite pe care fiecare tara le impune folosirii propriilor contingente).

Dar poate cea mai indrazneata idee este cea conform careia Alianta Nord-Atlantica trebuie sa fie pregatita sa lanseze atacuri nucleare preventive pentru a contracara folosirea armelor de distrugere in masa de catre tarile inamice.

Cooperarea NATO-UE, vitala

Multe tari europene au capacitati militare inadecvate. Pe de alta parte, NATO in ansamblul ei nu dispune de capacitati nonmilitare. "Prapastia" care a existat inca de la inceput intre sistemul american de aparare si cele europene se mentine.

Ea nu este rezultatul unor diferente in plan tehnologic, ci are legatura cu bugetele alocate de europeni pentru aparare. Cateva tari, dintre care se detaseaza Germania, nu respecta cerinta NATO de a directiona 2% din PIB catre aparare.

In aceste conditii, autorii raportului propun o cooperare militara ampla intre alianta transatlantica si UE, initiativa impartasita si de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. Acesta a declarat, in cadrul Forumului pe probleme de securitate de la Bruxelles, ca este vital ca NATO si UE sa aiba acces egal la fortele militare ale tarilor membre, dintre care mai mult de 20 apartin ambelor organizatii.

 

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro