Asadar, pina la lamurirea controverselor, intram in Uniunea Europeana cu 226 de kilometri de autostrada. In cifre absolute, sintem ultimii din Europa in care vrem sa ne integram, din acest punct de vedere, in rindul tarilor carora le trebuie autostrazi. Sint si tari europene care nu au nici un kilometru de autostrada, ca Letonia sau Malta. Aceste tari au insa suprafete de 63.589 de kilometri patrati (kmp), respectiv 316 kmp, deci, cu exceptia Letoniei postsovietice, o autostrada ar fi o tichie de margaritar, admitind ca ar avea pe unde sa treaca. Romania are ina o suprafata de 230.000 kmp, deci este departe de ceea ce se numeste o tara mica. Dar nu are decit 226 km de autostrada, in conditiile in care prin Bulgaria se insiruie 324 de kilometri de autostrada, la o suprafata de peste doua ori mai mica.
Comparatia cu alte tari europene ne dezavantajeaza clar: Cehia-517 km, Ungaria-448 km, Slovenia-435 km, Slovacia-296 km, Grecia-742 km, iar comparatia cu vechii membi ai UE arata zeci de ani distanta: Belgia-1.727 km, Olanda-2.291 km, Austria-1.645 km, Potugalia-1.659 km, Franta-9.934, Germania-11.786 (date din anul 2001).
In Romania, avem mai putin de un kilometru de autostrada la 1.000 kmp, indicatorul este deci sub 1. Cel mai aproape de noi se afla, din acest punct de vedere, Polonia, cu 1,3, urmata de Irlanda, cu 1,8, Finlanda, cu 2. Media Uniunii Europene largite e de 14,3. Prima pozitie e ocupata de Olanda, cu 67,6 kilometri de autostrada la 1.000 kmp, urmata de Belgia, cu 56,5, Luxemburg, cu 44,5, Germania, cu 33, si Cipru, cu 28.
rovinieta , dar autoritatile au spus ca pentru aceste lucrari costurile de executie ar fi urmat sa se ridice la 1,5 miliarde de euro, dar, cu montaj financiar cu tot, suma ar fi ajuns la 4 miliarde. Am folosit atitia ar fi pentru ca si acest proiect a fost oprit momentan. Premierul a mai spus ca autostrada se va face, pentru ca jumatate din bani vin gratis de la UE, iar cealalta jumatate dintr-un credit aranjat de BERD. Nu a spus insa cind. Vinci si Strabag ne-au amenintat cu tribunalul, pentru ca au aflat din presa de anulare.
Coridorul IV si banii de la UE
Prioritatea actualei administratii este autostrada de pe Coridorul IV paneuropean. Coridorul IV inseamna, pentru Romania, traseul Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti- Cernavoda-Constanta . Bucurestiul spune ca aceasta este varianta agreata de la inceput de UE. Daca scadem portiunile Bucuresti-Pitesti (113 km) si Bucuresti-Drajna (97 km - pe traseul spre Constanta), ramin de executat 633 km. Costul total de executie se ridica la patru miliarde de euro, cu variantele de ocolire ale oraselor Sibiu, Pitesti si Constanta, potrivit calculelor Ministerului Transporturilor.
Lucrarile la soselele de centura ale Pitestiului si Sibiului au inceput deja. Autostrada se va realiza in totalitate in 2015. Primele portiuni vor fi gata in 2007: Drajna- Fetesti-Cernavoda (54,3 km), varianta ocolitoare a Constantei (23 km) si varianta ocolitoare a Pitestiului ( 15,2 km). Cu o exceptie: soseaua de centura a Sibiului (23,5 km), care va fi gata in 2006.
Si aici, ca si in cazul celorlalte proiecte, vorbim insa tot de lipsa banilor. Acum, au finantare de la guvern, BERD si BEI circa 175 de kilometri, pentru care sint alocati, prin programe multianuale, 756 de milioane de euro, in varianta in care nu se opereaza rectificari bugetare in jos pe aceasta componenta. Adica sint finantate soselele de ocolire ale Sibiului, Pitestiului si Aradului si tronsoanele Drajna-Fetesti-Cernavoda, Arad-Timisoara si Deva-Orastie. Mai ramin, asadar, de gasit circa 3,5 miliarde de euro ca sa avem o autostrada care sa strabata tara de la Nadlac la Constanta. Autoritatile mizeaza pe fonduri europene nerambursabile de 1,5 miliarde de euro, acestea fiind fondurile structurale alocate Romaniei pentru drumuri in primii patru ani de dupa aderare.
