Social

#insula serpilor #influenta decizii cij #delimitare marina

Decizii precedente ale CIJ de delimitare maritima, de interes pentru Romania

O analiza a cazurilor de delimitare maritima solutionate pana in prezent de Curtea Internationala de la Haga arata ca metoda folosita este, preponderent, cea propusa de Romania in procesul cu Ucraina si ca formatiuni precum Insula Serpilor au un efect foarte redus sau chiar nul in delimitare.

Incepand cu 1967, Curtea Internationala de Justitie de la Haga a rezolvat peste 50 de cazuri de delimitare maritima. Dintre acestea, opt ar trebui sa reprezinte un interes deosebit pentru Romania pentru ca situatiile se aseamana si pentru ca judecatorii ar putea folosi aceste cazuri drept precedent pentru luarea deciziei in cazul Romaniei contra Ucrainei privind delimitarea maritima in Marea Neagra.

In mai mult de jumatate dintre cazurile de delimitare maritima prezentate, CIJ a luat decizii in favoarea reclamantului, iar majoritatea deciziilor se bazeaza pe metoda "echidistanta/mediana - circumstante speciale/relevante", sustinuta si de Romania.

Metoda consta in trasarea unei linii situate la egala distanta de tarmurile relevante ale statelor intre care se realizeaza delimitarea, urmata de analizarea factorilor care ar justifica ajustarea liniei astfel trasate.

In plus, din cazurile analizate mai reiese ca insulelor de mici dimensiuni, cu populatie redusa si lipsite de importanta economica sau care, prin pozitia lor geografica, au potentialul de a distorsiona linia de delimitare, li se acorda efect foarte redus sau chiar nul in ceea ce priveste delimitare.

Delimitarea platoului continental in Marea Nordului (RFG c. Danemarca si RFG c. Olanda) (1967-1969)

Disputa a privit delimitarea platoului continental din Marea Nordului intre RFG si Danemarca si respectiv RFG si Olanda, dar partile nu au solicitat Curtii sa stabileasca efectiv linia de delimitare, ci doar sa indice principiile si normele de drept international aplicabile, obligandu-se sa realizeze delimitarea pe aceasta baza.

Contextul geografic particular in acest caz a fost caracterizat prin concavitatea coastelor RFG, care erau incadrate de coastele celorlalte doua state, implicand un anumit dezavantaj pentru aceasta tara in cazul folosirii metodei echidistantei.

Delimitarea platoului continental intre Tunisia si Libia (1978-1982)

Partile au solicitat Curtii sa indice principiile si normele de drept international aplicabile delimitarii platoului continental intre cele doua state. Contextul geografic particular a fost caracterizat prin schimbarea semnificativa a directiei generale a coastei Tunisiei in zona Golfului Gabes si prin prezenta unor insule (insula Jerba si grupul de insule Kerkennah, apartinand Tunisiei).

Curtea a statuat ca delimitarea trebuie efectuata astfel incat sa se ajunga la o solutie echitabila. Factorii luati in considerare pentru trasarea liniei de delimitare au fost in principal configuratia generala a tarmurilor (indeosebi schimbarea de directie a coastei Tunisiei) existenta si pozitia insulelor Kerkennah, in timp ce insula Jerba a fost ignorata in totalitate, directia frontierei terestre a partilor, existenta unui grad rezonabil de proportionalitate intre suprafata platoului continental care revine partilor si lungimea tarmurilor partilor.

Delimitarea maritima in Golful Maine (Canada c. SUA) (1981-1984)

Partile au solicitat stabilirea traseului liniei de delimitare intre platoul continental si zonele de pescuit ale celor doua tari, indicand punctul initial al liniei de delimitare si zona in care aceasta trebuie trasata.

Curtea a subliniat dezavantajele inerente in orice metoda care utilizeaza - ca puncte de baza pentru stabilirea liniei de delimitare - insulele de mici dimensiuni, stancile nelocuite sau suprafetele care raman descoperite doar in timpul refluxului.

Judecatorii au apreciat ca din cauza configuratiei Golfului Maine nu este posibila trasarea unei linii unidirectionale, remarcand ca in vreme ce in sectorul nord-estic al zonei de delimitare relatia tarmurilor este de adiacenta, in sectorul final aceasta relatie se transforma, tarmurile fiind opuse.

Un factor care a fost estimat ca necesitand o ajustare a liniei de delimitare a fost reprezentat de prezenta Insulei Seal.

Testand echitatea rezultatului obtinut, Curtea a statuat ca amploarea activitatilor de pescuit sau de exploatare a hidrocarburilor ale statelor nu constituie un criteriu echitabil care sa fie aplicat in ceea ce priveste stabilirea liniei de delimitare.

Delimitarea platoului continental dintre Libia si Malta (1982-1985)

Speta privind delimitarea platoului continental intre Libia si Malta marcheaza impunerea metodei echidistanta/circumstante speciale, care va fi aplicata aproape invariabil in spetele urmatoare si pe care o sustine si Romania in rezolvarea cazului cu Ucraina. Contextul geografic a fost caracterizat prin situatia arhipelagului maltez - plasat in apropierea tarmurilor Italiei si aflat fata in fata cu tarmul Libiei, avand o lungime considerabil mai mare.

In ceea ce priveste metoda de delimitare, CIJ a apreciat ca este evident ca, date fiind circumstantele delimitarii, trasarea unei linii de echidistanta, adica o linie mediana intre tarmurile opuse ale celor doua state, ca etapa provizorie, reprezinta cea mai judicioasa modalitate utilizabila in vederea obtinerea unui rezultat echitabil. In trasarea liniei mediane provizorii, Curtea a ignorat insulita stancoasa malteza Filfla, considerand ca aceasta stanca ar avea un efect disproportionat.

Curtea a modificat linia de delimitare in favoarea Libiei, prin deplasarea liniei provizorii cu 18 minute latitudine spre nord.

Delimitarea spatiilor maritime intre Groenlanda si Jan Mayen (Danemarca c. Norvegia) (1988-1993)

Delimitarea s-a realizat intre insula norvegiana Jan Mayen (372 km²) si Groenlanda (cu suprafata si fatada maritima mult mai mari fata de Jan Mayen). Invocand prevederile Conventiei din 1958 privind platoul continental precum si dreptul cutumiar, Curtea a ajuns la concluzia ca trebuie sa traseze o linie mediana intre tarmurile Groenlandei si respectiv Jan Mayen si apoi sa examineze daca exista circumstante speciale care sa justifice ajustarea acestei linii. Curtea a subliniat ca, in principiu, linia mediana dintre doua tarmuri situate fata in fata conduce la o solutie echitabila, in special daca tarmurile respective sunt paralele.

Curtea a analizat daca accesul la resurse constituie un factor relevant, remarcand ca miza economica a disputei dintre parti priveste exploatarea resurselor piscicole. A retinut ca migratia anuala a bancurilor de peste (capelin) este concentrata intr-un anumit sector din sudul zonei unde pretentiile celor doua parti se suprapun si ca delimitarea zonelor de pescuit trebuie sa tina cont de aceasta circumstanta. Concluzia Curtii a fost ca linia mediana ar fi fost plasata prea la vest pentru a permite Danemarcei un acces echitabil la resursele piscicole. Curtea a ajustat linia provizorie in favoarea Danemarcei prin deplasarea ei spre est.

Delimitarea spatiilor maritime si problematica teritoriala intre Qatar si Bahrain (1991-2001)

Aceasta speta a fost decisa, din nou, prin aplicarea de catre Curte a metodei echidistanta/mediana - circumstante speciale/relevante. Contextul geografic al cazului a fost caracterizat prin faptul ca statul Qatar constituie o peninsula, iar Bahrain este format dintr-o insula principala si alte formatiuni maritime mai reduse ca suprafata.

Curtea a afirmat ca metoda aplicabila consta in trasarea unei linii mediane, urmata de evaluarea existentei unor circumstante speciale care sa justifice ajustarea acesteia. S-a mentionat ca prezenta anumitor formatiuni maritime de mici dimensiuni (Quit’at Jaradah, Fasht al Dibal) ar avea un efect disproportionat asupra delimitarii, linia provizorie fiind modificata in consecinta.

Astfel, cu privire la formatiunea Quit’at Jaradah, Curtea a remarcat ca aceasta este o mica insula, nelocuita si lipsita de vegetatie, situata la mijlocul distantei dintre principala insula a Bahrain si peninsula Qatar. In consecinta daca un punct de pe aceasta insulita ar fi folosit pentru stabilirea liniei de delimitare, un efect disproportionat ar fi acordat unei formatiuni maritime insignifiante.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea