Cum ne vede lumea

Oficiali ai Comisiei Europene si lideri ai principalelor partide din Parlamentul European il felicita pe Basescu si spera ca Romania va continua reformele. Markus Ferber sustine chiar ca e nevoie de alegeri anticipate. Presedintele Comisiei Europene (CE), José Manuel Barroso, l-a felicitat ieri pe presedintele Traian Basescu si spera ca acest rezultat va permite Romaniei, in calitate de membru UE, sa avanseze pe calea reformelor, in special in domeniul justitiei si al luptei anticoruptie. El a mai subliniat ca Romania are nevoie de un mediu politic legal si stabil, cu toti actorii politici actionind impreuna pentru cresterea economica si pentru dezvoltarea sociala a tarii, iar CE va continua sa ajute institutiile romanesti in efortul de a-si indeplini angajamentele. Presedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens , si cel al grupului PPE-DE (din Parlamentul European), Joseph Daul, au salutat decizia romanilor, care a confirmat ca Basescu este „cea mai buna persoana care sa le reprezinte interesele“. Cei doi lideri populari amintesc ca, indiferent de orientarea politica, reforma - lupta impotriva coruptiei, intarirea institutiilor democratice si aplicarea legii - trebuie sa continue in Romania. „Indeplinirea standardelor si a cerintelor UE nu sint impuse pentru a satisface restul Uniunii, sint importante pentru Romania insasi“, sustin Daul si Martens, mentionind nevoia unui angajament ferm al intregii clase politice. Popularii europeni cred ca Romania trebuie sa arate ca are vointa sa actioneze, in loc sa formeze „cercuri inchise si sa aplice retetele din trecut“. Eurodeputatul german Markus Ferber (PPE) a declarat, intr-un interviu pentru RFI, ca Parlamentul Romaniei nu mai reprezinta populatia tarii, in contextul votului la referendum, si crede ca pentru continuarea reformelor cerute de UE romanii au nevoie de alegeri anticipate si de un nou guvern. In urma cu o saptamina, el a anuntat ca i-a trimis comisarului european pentru justitie, Franco Frattini, o scrisoare prin care cere Comisiei Europene activarea clauzei de salvgardare pe justitie pentru Romania. Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) prin vocea liderului lor din Parlamentul European, Graham Watson , sustine ca opozitia socialista trebuie sa-si inteleaga infringerea, intrucit presedintele Basescu a fost mandatat sa ramina in functie. Watson spera ca reformele guvernului vor fi sustinute de presedinte. El crede ca Basescu trebuie sa inteleaga ca poporul roman i-a dat un vot de responsabilitate si incurajeaza politicienii romani sa se concentreze pe indeplinirea angajamentelor fata de Uniunea Europeana. Vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European (PSE), Hannes Swoboda , recomanda, intr-un interviu pentru RFI, ca toti liderii politici responsabili din Romania sa se aseze la masa discutiilor pentru a organiza alegerile europarlamentare si pentru a aplica legile europene. Intrebat daca votul ar putea „sa loveasca in PSD“, Swoboda a raspuns: „S-ar putea, nu stiu, s-ar putea. Dar toti trebuie sa se gindeasca la efecte si sa mearga inainte, nu inapoi“, a adaugat vicepresedintele grupului socialist. Presa internationala, sceptica fata de viitorul Romaniei „Tiraspol Times” considera ca victoria lui Basescu in referendumul de simbata va fi sarbatorita de ambele parti ale Nistrului. La Chisinau, ea va fi perceputa drept un pas spre unificarea dintre Republica Moldova si Romania, care va insemna si integrarea Moldovei in Uniunea Europeana. Aceasta perspectiva este multumitoare si pentru liderii transnistreni, care declara ca o uniune dintre Romania si Moldova va permite Transnistriei sa isi declare independenta si sa isi urmeze directia de politica externa, adica orientarea prorusa. Majoritatea publicatiilor internationale sint de acord ca victoria lui Basescu nu este o surpriza, dar insista ca rezultatul referendumului nu va pune capat crizei politice din Romania si nici nu reprezinta o garantie ca lupta impotriva coruptiei va continua. „Financial Times” prezinta analiza cea mai sceptica. Publicatia britanica arata ca, in timpul cruciadei anticoruptie incepute sub Basescu, principalele tinte au fost rivalii acestuia. „FT” il citeaza pe Bogdan Teodorescu, directorul Institutului Pro, care este de parere ca „Basescu a vrut sa lupte impotriva coruptiei folosindu-se de puterea politica si nu construind institutii bazate pe legi”. „The Economist” recunoaste eforturile anticoruptie ale presedintelui, dar il considera prea apropiat de serviciile de securitate si informatii, „reformate numai pe jumatate”. Romanii din Italia au stat la cozi de 2 km ca sa voteze Romanii care au vrut sa voteze simbata la sectia de votare numarul 2 din Roma au trebuit sa stea la o coada de 2 kilometri. Cu aproximativ doua ore inainte de inchiderea urnelor, la ora locala 18.50, in fata Ambasadei din Roma se aflau aproximativ 5.000 de persoane care asteptau sa voteze. Asociatia Romanilor din Italia a solicitat prelungirea programului de vot, dar Biroul Electoral Municipal a refuzat cererea. La inchiderea urnelor, aproximativ 2.500 de persoane protestau in fata ambasadei pentru ca nu si-au putut exercita dreptul de vot. Oamenii nu au venit la vot in prima parte a zilei fiind la lucru, insa spre dupa-amiaza s-au indreptat spre sectiile de vot, unde s-au confruntat cu problema cozilor. Doar 72.000 de romani au votat in strainatate 72.156 de romani au votat la cele 178 de sectii de vot deschise in strainatate pentru referendumul de simbata, informeaza un comunicat MAE. Cei mai multi votanti au fost in Spania - 14.123, si in Italia - 9.943. In SUA au votat 7.986 de romani, in Franta, 5.141, in Republica Moldova, 4.998, iar in Canada, 3.063. Prezenta la vot a fost sub asteptarile oficialilor romani, care au trimis in strainatate 639.870 de buletine de vot . Corrida la referendum in Spania Politia spaniola a fost nevoita sa intervina la sectia de votare din Madrid, unde romanii care au venit la referendum au incercat sa intre cu forta. Pentru ca in larga lor majoritate au muncit simbata, romanii nu s-au putut prezenta la vot decit spre seara. Spiritele s-au incins repede cind si-au dat seama ca nu vor avea timp sa voteze toti, citiva dintre muncitori incercind sa ia cu asalt sectia. Situatia a fost restabilita la scurt timp dupa aparitia fortelor de ordine.