Una dintre cele mai accesibile solutii pentru a contracara efectul toxinelor este alimentatia cat mai variata si mai colorata! Acesta este de altfel si sfatul prof. dr. Radu Voiosu, medic specialist gastroenterolog.
In intimitatea celulelor organismului nostru au loc numeroase reactii biochimice, prin care sintetizam substantele proprii organismului sau obtinem energia necesara vietii, explica prof. dr. Radu Voiosu, medic primar gastroenterolog, vicepresedinte al Societatii Romane de Gastroenterologie, seful Clinicii de Gastroenterologie de la Spitalul Colentina.
„Nu toate aceste reactii ne sunt favorabile. In celulele noastre se pot crea sau pot patrunde asa-numitii radicali liberi , structuri instabile, care reactioneaza cu materia organica si perturba sau chiar distrug celula. Acest fenomen este cunoscut ca stres oxidativ", explica prof. Voiosu.
Efectele nocive ale radicalilor liberi sunt contracarate, in general, cu succes de catre resursele de antioxidanti proprii fiecaruia dintre noi. „Insa, in conditii aparte, cand agresiunea este prea puternica pentru a putea fi controlata de organism, aceasta determina leziuni celulare multiple", spune specialistul roman.
Radicalii liberi sunt generati peste tot in natura, dar tot natura ne-a furnizat „antidotul": unii compusi colorati din lumea plantelor sunt capabili sa blocheze actiunea radicalilor liberi.
Antidoturi gustoase
Rolul antioxidantilor, asa cum reiese din chiar numele lor, este acela de a combate efectele nefaste la nivel celular, provocate de stresul oxidativ. „Desi mecanismele de actiune ale antioxidantilor nu sunt perfect cunoscute, avem o certitudine – alimentatia joaca un rol foarte important in scaderea riscului acestor boli", este de parere prof. Voiosu.
Antioxidantii inclusi in mod sistematic in alimentatie exercita o actiune protectoare la nivelul celulelor, impiedicand transformarea aberanta sau distrugerea lor prematura. Astfel, fructele si legumele contin antioxidanti naturali: betacaroten, polifenoli-catehine, vitamina C sau vitamina E .
Alaturi de popularele vitamine (A, C, E), in grupul antioxidantilor se mai regasesc unele metale (seleniul) sau structuri polifenolice - surse majore de antioxidanti naturali, precum: ceaiul verde (si, in mai mica masura, cel negru), cacaua, vinul rosu (contine polifenoli), morcovii (bogati in betacaroten), alte fructe si legume intens colorate (rosu, verde), citricele (sursa de vitamina C), nucile (contin vitamina E).
Mai intalnim si alte specii chimice cu rol antioxidant precum: fitoestrogenii (din soia, cu rol in scaderea colesterolului LDL - cel „rau"), hidroxitirosolul (compus fenolic din masline si uleiul de masline - reduce LDL-C), licopenul (un antioxidant din familia carotenoizilor, din tomate – cu rol antimutagen si anticarcinogenetic), catehina, epicatehina (din ceai, vinul rosu si ciocolata neagra – care are proprietati antiagregante, antioxidante, antimutagene).
Multi dintre compusii antioxidanti enumerati anterior au si un potential cardioprotector, putand fi foarte utili in incetinirea proceselor aterosclerotice. Cercetarile mai recente au aratat insa ca rolul vitaminelor este unul mult mai compex decat se credea.
Demonstrarea rolului antioxidant al vitaminelor A, C si E a deschis calea unor noi cercetari privind rolul protector al acestora in diverse forme de cancer.
Pana acum a fost demonstrata o legatura intre consumul crescut de antioxidanti (legume si fructe proaspete) si o rata mai mica de aparitie a unor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon, de prostata, sau de san. In alte tipuri de cancer, cum ar fi cel pulmonar, beneficiul acestor vitamine nu pare a fi semnificativ.
